24h/24h

Călăraşi: Palatul Copiilor – performanţe de top într-o magherniţă

În primul an de jurnalism am învăţat că un ziarist nu scrie niciodată despre trenul care ajunge la timp în gară. Aşa se face că n-am mai scris ceva despre „Casa Pionierului” de vreo 10 ani de zile.

Zilele acestea se vântură pe piaţă, pe la colţuri şi în comunicate de presă, știrea că instituţia care se ocupă cu talentele copiilor din Călăraşi se va muta, cu diplome şi bagaje, într-un nou sediu, în centrul oraşului, în sediul companiei Asirom. În comunicatele de presă scrie că o să fie bine, unii părinţi zic că o să fie mai rău.

Pentru că eu că nu ştiam ce să zic, am plecat într-o zi de vineri, pe la amiază să văd care e treaba. La margine oraşului, aproape de calea ferată şi de celebrul cartier „2 Moldoveni”, chiar lângă aripa de nord a liceului Danubius, am (re)descoperit instituţia care, acum, în democraţie şi libertate, se intitulează „Palatul copiilor”.

„Pretenţios nume” – mi-am zis încă de la intrarea pe poartă. Am ajuns în faţa unui părculeţ care arăta sinistru cu toboganul cu trepte lipsă. Frontispiciul clădirii era împărţit între două firme: „Grădiniţa cu program normal nr 7” şi „Palatul copiilor”. Grilaje dese stăteau sudate de uşile metalice de acces.

DSC_0247

DSC_0243

Am intrat în clădire, am făcut stânga pe un hol luminat, în capăt, de un neon, urmând la câţiva paşi în spate o femeie care arunca priviri furişe şi bănuitoare. I-am luat o piatră de pe inimă: „Săr’mâna, pe aici pot ajunge la Palatul Copiilor?” Bucuroasă că-mi trădez scopul existenţei mele pe acelaşi hol îngust cu ea, femeia mai mult s-a scuzat: „Nu ştiu, eu mă duc să-mi iau nepoata de la grădiniţă.”

Am găsit Palatul copiilor, cu un etaj mai jos decât Grădiniţa nr. 7. Un culoar lung şi îngust, cu diplome şi poze lipite pe pereţi. O uşă deschisă m-a scos din impas. Am cunoscut-o pe doamna Dorina Varghida, profesor de educaţie fizică şi sport, specializată în ultimii ani şi recunoscută pentru bune rezultate în domeniul dansului modern şi sportiv. M-a condus la directorul instituţiei.

Elena Mihăilescu, la origine profesoară de limba engleză, titulară la Colegiul economic din Călăraşi, a venit director la Palatul Copiilor în urmă cu doi ani şi mărturiseşte că are ambiţia ca instituţia să devină reprezentativă la nivel de municipiu.

DSC_0191

Prof. Elena Mihăilescu spune că a vizitat sediul despre care se vorbeşte că ar putea găzdui activitatea Palatului Copiilor, şi speră că instituţia se va muta acolo. Eu îi spun că unii părinţi ai copiilor care vin la cercurile care se ţin aici sunt nemulţumiţi de mutare, acuzând că cei mici vor avea de bătut cale mai lungă până în centrul oraşului.

”Indiferent de zona amplasării, pentru unii va fi departe. Avem copii din toate zonele municipiului. Înţeleg că sunt unii părinţi care nu privesc cu ochi buni mutarea în centru. Am vorbit cu mai mulţi colegi… şi când s-a mutat din centru aici au fost părinţi nemulţumiţi. Aşa e, eu stau în zona Orizont, şi e mai aproape de casă aici… dar trebuie să pun pe primul loc interesele copiilor şi al instituţiei.”- explică directoarea de la Palatul Copiilor.

DSC_0198

Palatul Copiilor din Călăraşi găzduieşte 13 cercuri, unde, anual, în jur de 1000 de copii îşi dezvoltă aptitudini şi talente, descoperă pasiuni, învaţă şi se relaxează. În prezent, la Palatul Copiilor din Călăraşi avem cercuri de sculptură-modelaj, matematică aplicată în tehnică de calcul, muzică vocal – instrumentală, electronică, muzică şi dansuri populare, carting navo şi aero-modelism, fotbal, baschet, cultură şi civilizaţie românească, dans modern, pictură-desen.

Directoarea se laudă că, în ultimii doi ani, numărul de diplome obţinute de copiii de la Palatul Copiilor s-a dublat, rezultatele de excepţie înregistrându-se la nivelul tuturor cercurilor. Îi înţelegem bucuria cum, cu imaginea exteriorului clădirii în minte, începem să pricepem şi supărarea că rezultatele de top nu sunt acompaniate de un sediu pe măsură.

DSC_0216

DSC_0222

Prof. Elena Mihăilescu spune că mutarea n-ar face Palatul Copiilor doar o instituţie de care să fie toată lumea mândră. S-ar rezolva şi o problemă de securitate. Părculeţul din curtea „palatului” este vandalizat mereu, capacele de canalizare sunt furate, după-amiaza târziu nimeni nu se simte în siguranţă decât după ce uşile metalice de la intrare sunt încuiate.

Directoarea se plânge şi de inexistenţa unui spaţiu expoziţional pentru lucrările copiilor: „Avem rezultate, dar nu avem unde să scoatem exponatele. Regret, dar nu ne putem mândri cu spaţiul acesta. E păcat de activitatea copiilor de aici. Mutarea noastră în centru ar însemna un plus de imagine iar activităţile copiilor ar fi mult mai vizibile, vom avea cu ce să ne mândrim. Carturile ar rămâne, în continuare aici, pentru că avem pistă amenajată… În rest, orice am face, câtă vreme vom fi ascunşi la periferie, activitatea copiilor nu va putea fi vizibilă la adevărate valoare. Şi e păcat. Asta trebuie să înţeleagă părinţii…”

Prof. Elena Mihăilescu explică avantajele mutării sediului Palatului Copiilor în sediul Asirom: „Am fost şi am văzut spaţiile pentru desfăşurarea activităţilor şi spaţiile auxiliare. Spaţiul este bine întreţinut, va fi ceva reprezentativ. Vă daţi seama că nu aş fi de acord să plec la mai rău. Să luăm în calcul beneficiile: clădirea e chiar peste drum de staţia de autobuz, aproape de parc – unde putem desfăşura ateliere de lucru, suntem mai aproape de Direcţia de Cultură cu care avem o bună colaborare, suntem lângă Centrul Cultural Judeţean, suntem în centru…”

Mda… Am plecat de la Palatul Copiilor buimac. Adevărul este că imaginea aşa-zisului Palat al Copiilor contrastează grotesc în ceea ce priveşte imaginea pe care o vezi de afară faţă de forfota creativă din interior. Ar fi păcat ca Palatul Copiilor să fie găzduit, mai departe, într-o magherniţă. Părerea mea!

Marius Stroe

cofetaria-calarasi-h
1 Comment

1 Comment

  1. ADINA

    28 octombrie 2013 at 11:12

    Cea mai buna alegere pentru copii. Nici ca se putea mai bine, nu exista alta zona mai frumoasa in Calarasi. Lasati-i sa scoata capul din maghernite, sa se bucure de lucruri si de locuri frumoase. Este exagerat spus ca este departe, este si mare orasul, unde va credeti, in Bucuresti? De la un capat al orasului la celalalt capat nu cred ca se fac mai mult de 10 min cu masina.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

19 + seven =

To Top