Expoziţia DESIGN a avut vernisajul miercuri 27 februarie 2013, în spaţiul expoziţional amenajat în fostul grajd al familiei Ana si Marinache Popescu, situat în strada 13 Decembrie nr.9A – Direcţia pentru Cultură Călăraşi.
“Casa Grăjdarului” a devenit astfel în urma restaurării, “Casa expoziţiilor”, oferind astfel un spaţiu modern şi nonconformist destinat artei şi culturii.
Expoziţia DESIGN a fost realizată de Departamentul Design al Facultăţii de Arte Decorative şi Design – Universitatea Naţională de Arte Bucureşti. La vernisaj au fost prezenti Conf. Univ. Dr. Marina TEODORESCU, Asist. Univ. Dr. Costel CHITEA şi Asist. Univ. Drd. Răzvan CLONDIR – reprezentanti ai celor trei rute de specializare prezente cu lucrari in expozitie:design produs industrial, design grafic si design ambiental.
Au susţinut alocuţiuni prefectul George Iacob, subprefectul Cornel Coman, primarul Daniel-Ştefan Drăgulin, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi, Bogdan Georgescu, directorul Direcţiei pentru Cultură, prof.dr. Sorin Danciu, dr.arhg. Marian Neagu, managerul Muzeului Dunării de Jos, iar din partea expozanţilor au susţinut alocuţiuni conf.univ.dr.Marina Teodorescu, asist.univ.dr. Costel Chitea, asist.univ.drd. Răzvan Clondir.
Expozitia va fi deschisa in perioada 27 februarie – 21 martie 2013, si se adreseaza tuturor celor interesati de ce inseamna design in Romania – ca scoala si ca profesie.
Sunt invitati sa o viziteze elevii si profesorii de la scolile si liceele din oras dar si publicul larg, de la oamenii din administratia locala, cei implicati in politica sau afaceri si pana la oamenii de arta sau oameni obisnuiti, de diverse profesii din municipiului Calarasi.
Departamentul Design a luat fiinta in cadrul Facultatii de Arte Decorative in anul 1969.
El asigura atingerea nivelului profesional corespunzator unei viitoare cariere in industrie, in agentiile de design sau grafica publicitara precum si in firmele de arhitectura si design ambiental.
In cadrul departamentului designul este abordat sistematic, prin metode manuale sau computerizate, prioritatile materialelor si tehnicile de prelucrare fiind experimentate de studenti prin realizarea de machete si prototipuri; pe parcursul anilor de studiu acestia isi dezvolta abilitatile de cercetare, sintetizand si aplicand cunostintele in maniera holistica, fiind capabili de creativitate si originalitate in comunicarea ideilor de design. Este studiata relatia particulara a obiectului cu spatiul, utilizatorul sau fabricantul, astfel incat sa raspunda atat parametrilor emotionali si culturali, cat si factorului economic si tehnologic; acest studiu presupune pluridisciplinaritate, echilibru intre educatia umanista, artistica si cea tehnica.
Dupa 1990 demersul pedagogic are noi tinte si si-a reevaluat critic metodele; in prim plan se afla grupe de probleme majore: analiza obiectului si a semnului grafic prin tehnici si metode de investigare a vizualului; strategia obiectului de design (implicand studiul comparat al culturii vizuale si al arealului tehnico-economic, in vederea identificarii specificului simbolurilor socio-culturale si a retoricii acestora); optimizarea relatiei dintre traditie si inovatie, dintre suportul artistic si cel tehnico-economic, alaturi de alegerea tehnicilor, studiul variantelor si ajustarea lor in imperativul emanciparii culturale si tehnice.
In consecinta, infrastructura educationala a fost reabilitata si completata, fiind posibila introducerea de noi discipline, cu scopul flexibilizarii ofertei pedagogice prin modularizare.
Membrii catedrei, prin traditie, se confrunta cu realitatea cotidiana a profesiunii si alaturi de ei, profesorii invitati si consultantii, aflati in fruntea unor agentii publicitare sau firme de design prospere, conferentiaza pe teme diverse.
Admiterea se face in baza unui examen cuprinzand un test practic vocational derulat timp de doua zile, cate sase ore, in cadrul caruia trebuie realizate zece crochiuri dupa model si din memorie, o compozitie in culoare si o schita de proiect (tehnica la alegere) si un interviu in cadrul caruia vor fi sustinute in fata comisiei lucrarile executate si o mapa cu maximum 20 de lucrari realizate in afara concursului de admitere.