LIFESTYLE

Ambalajele din plastic. Cum le identifici pe cele nocive

PET_uri

De la pungi, pahare, sticle, tacamuri, caserole, la PETuri, recipiente pentru sampoane si jucarii, suntem inconjurati de obiecte din plastic. Plasticul este un ambalaj usor de transportat si folosit, insa e un puternic factor de poluare: pentru producerea lui este nevoie de petrol, o resursa naturala neregenerabila, iar materialul finit nu este biodegradabil decat in mica masura.

Numeroase cercetari au aratat ca unele tipuri de plastic ne afecteaza direct sanatatea. Un studiu realizat in cadrul Programului National de Toxicologie, condus de National Institutes of Health din SUA a aratat impactul asupra sanatatii pe care il are Bisfenolul-A (BPA), cel mai periculos compus al plasticului policarbonat, prescurtat PC (tip 7) – acel plastic dur.

BPA este prezent in majoritatea ambalajelor din plastic, dar si in compozitia CD-urilor, a DVS-urilor, si a unor electronice si dispozitive medicale. Pana si biberoanele sau cutiile de lapte praf pentru copii sugari pot sa contina BPA.

Efectele bisfenolului A asupra organismului
BPA poate patrunde in alimentele sau lichidele cu care intra in contact. Contaminarea se poate face la trecerea prin microunde, prin contactul cu un lichid foarte cald sau cu mancare acida (ori sucuri).

O cantitate semnificativa de BPA este eliberata in alimente cand in vas este turnata apa fiarta. Astfel, bisfenolul se elibereaza de 55 ori mai repede decat in alte situatii si persista si dupa ce apa fierbinte a fost indepartata din recipient. Acest lucru indica faptul ca pana si simpla spalare a paharurului sau sticlei din plastic conduce la cresterea continutului de BPA.

Urmarile BPA asupra sanatatii sunt deosebit de grave, intrucat provoaca diabet, cancer chiar si persoanelor care au ingerat can­titati mici de bisfenol A. Iata si alte efecte ale compusului BPA:
– leziuni structurale ale creierului;

– hiperactivitate, sporeste agresivitatea si slabeste puterea de invatare;

– creste depunerea grasimilor si riscul obezitatii;

– slabeste sistemul imunitar;

– la pubertate stimuleaza dezvoltarea glandei mamare, rupe ciclurile reproductive si provoaca afectiuni ovariene;

– creste marimea prostatei si scade cantitatea de sperma.

Totodata, substanta poate provoca avort spontan, deces la nastere sau poate sa impiedice dezvoltarea bebelusilor. Oamenii de stiinta au masurat cantitatea de BPA din sange, cordonul ombilical si placenta la femeile insarcinate, si astfel, s-a descoperit ca acesta se afla la nivele foarte ridicate, incat poate provoca malformatii ale fatului si chiar moartea lui.

S-a constatat ca bisfenolul nu prezinta riscuri doar pentru organismul uman, ci si pentru mediu. Astfel, substanta are proprietetea de a interfera cu mecanismul de fixare a azotului pentru plante, actionanad asupra bacteriei simbiotice Sinorhizobium meliloti.

PVC, unul dintre cele mai toxice tipuri de plastic
Policlorura de vinil – PVC (tip 3) este deosebit de periculoasa pentru ca are are in compozitie DEHA, un produs chimic folosit pentru a face plasticul mai flexibil, dar care este nociv, potrivit specialistilor. Acestia avertizeaza ca expunerea indelungata la DEHA poate cauza scaderi in greutate, afecteaza ficatul si poate cauza cancer.

PVC se gaseste in recipiente de mancare, in perdelele de dus, jucarii, sticle de ulei vegetal, ambalaje de cosmetice, materiale medicale: manusi chirurgicale, tuburi, catetere, pungi pentru sange, masti de oxigen etc.

Un studiu american a aratat ca PVC-ul continut in perdelele de dus elibereaza in aer 108 chimicale toxice care-ti pot afecta plamanii, sistemul nervos central, ficatul si rinichii.

Mai mult, atat producerea, cat si incinerarea PVC-ului elibereaza dioxine carcinogenice in mediu si in lantul alimentar.

Ortoftalatii, alte substante toxice existente in plastic
Cunoscuti mai bine sub numele de ftalati, ei sunt folositi la fabricarea PVC-ului. Ftalatii se gasesc, prin urmare, in produse ca: sapunuri, sampoane, deodorante, cosmetice, conducte de apa, perdele de dus, jucarii, fire electrice, tuburi medicale si podele vinilice.

Ftalatii interfereaza in dezvoltarea hormonilor. Producatorii sunt obligati sa mentioneze pe eticheta existenta ftalatilor, cu exceptia parfumurilor. Ftalatii utilizati pot fi de forma: Dibutilftalat (DBP), Dimetilftalat (DMP), Dietilftalat (DEP).

Tipuri de plastic relative inofensive
1. Simbol: PETP, PETE sau PET (tip 1); polietilentereftalat (poliester termoplastic) – binecunoscutul material al sticlelor de apa, suc, ulei, al cutiutelor si sticlutelor de cosmetice etc. Din pacate, nu este sanatoasa folosirea repetata a PET-urilor. Refolosirea duce la scurgerea de chimicale.

2. Simbol: HDPE sau PEID; polietilena de mare densitate (tip 2) – sticle pentru lapte si sucuri naturale, dopuri, pahare, canistre (butoaie), cutii pentru gheata, castroane, cutii de alimente, jucarii etc.

3. Simbol: LDPE sau PEJD – polietilena de mica densitate (tip 4) – se intalneste la ambalajele unor produse cosmetice si de igiena, cum sunt cele de tip tub (pasta de dinti, demachiante, creme), flacoane farmaceutice, saci, sacose si pungi pentru depozitare, folie pentru ambalat alimente, pahare, castroane, jucarii flexibile etc.

4. Simbol: PP sau polipropilena (tip 5) – folosita la recipientele opace sau semi-opace, cum ar fi unele sticle, boluri, paie pentru baut, unele cutii de iaurt, cosmetice si chiar biberoane; daca tineti neaparat sa folositi biberoane de plastic pentru bebelus, plasticul nr. 5 este cel recomandat.

Cum putem reduce pericolul expunerii la plastic

1. Citeste etichetele.
Sfatul specialistilor este sa verificati codul de reciclare de pe ambalaj – veti gasi cifre de la 1 la 7, cele mai nocive fiind 3 si 7. Daca observati cifra 3 sau 7 pe o caserola atunci aceasta nu are ce cauta in frigider. Daca nu este trecut niciun cod de reciclare pe produs, cel mai bine ar fi sa contactati furnizorul sau producatorul.

De asemenea, nu fierbei sticlele si recipientele din policarbonate (tip 7) si nici nu le incalzi in cuptorul cu microunde; nu spala astfel de recipient in masina de vase.

2. Fii cu ochii-n patru in bucatarie.
Nu folosi cutii de plastic la microunde daca nu scrie pe ele ca se pot folosi in acest scop si arunca-le daca s-au stricat. De asemenea, mananca mai putine alimente la cutie sau ambalate in plastic.

3. Foloseste produse alternative.
Unii parinti au renuntat la biberoanele de plastic in favoarea celor din sticla si au inlocuit cana din plastic a copilului cu una tot din plastic, dar fara bisfenol A sau ftalati, sau cu una din otel inoxidabil. Ceramica, metalul, sticla sunt produse mereu la indemana si valabile.

Citeşte mai mult: http://sanatate.bzi.ro/

cofetaria-calarasi-h
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

two × 5 =

To Top