LIFESTYLE

Tainele dietei raw vegan

collard-green-wraps-11a-1-of-1

Principiile dietei raw vegan câștigă popularitate în lumea occidentală, în condițiile în care tot mai mulți oameni caută metode de îngrijire a sănătății mai holistice (netradiționale) și mai orientate spre starea generală de bine a ființei umane. Este vorba despre “hrana vie”.

În ce constă această dietă? În consumarea alimentelor în starea lor naturală, fără a fi gătite (sau încălzite peste temperatura de 45 grade C). Desigur, este vorba în principal de legume, fructe și semințe, cereale, însă niciun produs de origine animală. Alimentele pot fi pregătite prin germinare, deshidratare/înmuiere sau fermentare.

“Dieta crudivoră înseamnă multă voință și perseverență, iar trecerea pe termen lung de la alimentația conform piramidei la bucătăria fără foc nu e deloc simplă. Chiar și cei cu mai puțină voință pot profita de avantajele unei astfel de diete, folosind rețetele bucătăriei fără foc măcar o dată pe zi sau ținând, pe diverse perioade, o cură de dezintoxicare a organismului, în timpul căreia se mănâncă doar alimente crude, proaspete. Se recomandă hrana vie în principal, pentru că aceasta este mai ușor digerată de organism, datorită complexului de enzime ce se găsește în alimentele care o compun”, a explicat pentru AGERPRES nutriționistul Lygia Alexandrescu.

Potrivit acesteia, prin gătire, 50% din proteine și între 50 și 80% din vitaminele și mineralele alimentare sunt denaturate, pesticidele se descompun în compuși mai toxici, care sunt mai ușor de asimilat, se pierde oxigen și se produc radicali liberi.

Lygia Alexandrescu a arătat că enzimele sunt distruse atunci când alimentele sunt încălzite la mai mult de 45 grade C, iar fără ele nu poate exista diviziune celulară, nu poate funcționa sistemul imunitar, nu se produce energie și nu poate exista activitate cerebrală. Vitaminele și hormonii nu își pot face datoria în absența enzimelor.

“Referitor la această dietă se ridică deseori următoarea întrebare: poate acest program alimentar să furnizeze nutrienții necesari unei bune funcționări a organismului? Răspunsul este: categoric da, cel puțin pentru anumite perioade. O dietă crudivoră vegană diversă, care să includă: fructe, legume, cereale, nuci și semințe acoperă necesarul zilnic nutritiv de proteine, carbohidrați, lipide și vitamine (mai puțin B12)”, a afirmat nutriționistul.

Lygia Alexandrescu a spus că aproape toate alimentele, cu excepția alcoolului și zahărului, sunt surse de proteine: cartofii (deshidratați sau înmuiați), pâinea cu semințe coaptă la soare, spanacul, broccoli, alunele, mazărea, untul de arahide, tofu, laptele de soia și lintea sunt doar câteva exemple de surse de proteine vegetale.

“Dietele vegan sunt sărace în lipide, ceea ce explică incidența scăzută la boli cardiovasculare, afecțiuni cronice și cancer la vegetarieni. Surse de grăsimi care ar putea fi utilizate limitat sunt: uleiul de măsline, nucile, alunele, untul de alune, semințele, avocado și nuca de cocos”, a mai afirmat nutriționistul.

De asemenea, vitamina D nu se găsește în alimentele vegetariene, dar organismul o poate sintetiza prin expunere la soare. Expunerea la soare pe timpul verii timp de 15 minute de 2-3 ori pe săptămână este suficientă pentru sinteza vitaminei D. De cele mai multe ori, însă, e necesară suplimentarea.

“Calciul este mineralul necesar unui sistem osos echilibrat și se găsește în: legume proaspete cu frunze verzi (salată verde), tofu, semințe de susan, soia, smochine și broccoli. Zincul este furnizat de alimentele vegetariene, chiar în cantitate mai mare decât cea recomandată zilnic. Se găsește în cereale neprelucrate, legume proaspete și nuci. Sfecla roșie, varza roșie, ciupercile și legumele verzi sunt principalele surse de fier din hrana crudivoră. Absorbția fierului este favorizată de prezența vitaminei C și, deci, consumul alimentelor bogate în vitamina C alături de cele bogate în fier este mai mult decât recomandat. Alte surse de fier sunt: lintea, soia, mazărea, prunele, smochinele, strugurii și pepenele”, a mai explicat Lygia Alexandrescu.

Totodată, vitamina B12 este conținută în cantități limitate în alimentele de proveniență vegetală. Așadar, suplimentele de vitamina B12 sunt recomandate.

Alexandrescu a subliniat că, în afară de faptul că poate acoperi fără probleme pe anumite perioade de timp necesitățile nutritive ale organismului, dieta crudivoră are o serie de beneficii: normalizează presiunea sângelui și nivelul colesterolului, curăță arterele și aspectul dermal, dă energie și vitalitate sexuală, digestie ușoară, memorie bună și capacitate de concentrare crescută.

“Există, desigur, medii științifice de specialitate care contraindică acest tip de alimentație datorită carenței de vitamina B12, D și fier pe care le induce, a nivelului scăzut de HDL colesterol (protector coronarian), a apariției sindromului de intestin iritabil (datorită aportului mare de fibre și enzime), a toxicității pe care le au unele alimente în stare crudă (ex. semințele alfalfa negerminate pot declanșa lupus eritematos), a dificultății de a mânca la restaurant, etc”, a mai afirmat nutriționistul.

Lygia Alexandrescu a precizat că decizia de a deveni crudivor trebuie să fie una bine informată, luată numai după testarea stării de sănătate la medicul curant și adoptată numai pe perioada în care organismul răspunde pozitiv la acest tip de alimentație.

Sursa: http://www.agerpres.ro/

cofetaria-calarasi-h
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

To Top