info

55 de situatii in care Ponta a fost prins cu minciuna

Ponta Victor

© foto: www.adevarul.ro

“La dvs, minciuna are personalitate. Mintiti numai pe cont propriu, nu inspirat de vreo mare minciuna colectiva. Mintiti dupa cum va bate vantul minciunii, dupa cum cad zarurile in ziua aceea, dupa ce potlogarie sau minciuna anterioara trebuie sa carpiti”. Acesta este un fragment din scrisoarea lui Gabriel Liiceanu catre premier, un text ajuns viral pe internet sub titlul “Fie-va mila de noi, domnule Ponta!“. In cei doi ani si jumatate de cand este premier, Victor Ponta a fost acuzat in nenumarate randuri ca minte, ca denatureaza, ca exagereaza, ca induce in eroare, ca se contrazice de la o zi la alta sau ca evita prin tot felul de tertipuri sa-si onoreze promisiunile.

  • HotNews.ro va prezinta o cronologie a principalelor momente in care Victor Ponta a facut declaratii care, mai devreme sau mai tarziu, au fost contrazise de realitate.

1) Mai 2012. Grajdan, acarul Paun. Pe 8 mai 2012, in prima sedinta de guvern a noului cabinet Victor Ponta, s-a dispus trecerea Inspectoratului de Stat in Constructii de la Ministerul Dezvoltarii in subordinea directa a Guvernului. Pe 18 mai, Premierul Victor Ponta il numeste, printr-o decizie de prim-ministru, pe Constantin Grajdan in functia de presedinte al Inspectoratului de Stat In Constructii. Pe 22 mai, Grajdan retrage ISC din calitatea de parte civila in dosarul Trofeul Calitatii, sustinand ca institutia nu a fost prejudiciata de faptele de care Adrian Nastase era acuzat. Pe 24 mai 2012, dupa reactiile negative din presa, premierul Ponta il demite pe Grajdan sustinand ca a luat decizia “din cauza comportamentului acestuia”. Ponta nu si-a asumat nicio raspundere spunand ca era plecat in Afganistan cand Grajdan a retras ISC din dosarul Trofeul Calitatii.

2) Iunie 2012. Plagiatul, un sir lung de neadevaruri.
Pe 18 iunie 2012, Revista Nature a scris ca premierul Victor Ponta ar fi plagiat lucrarea sa de doctorat publicata in 2003. Acuzatia a starnit un adevarat scandal. Victor Ponta nu a recunoscut niciodata ca ar fi plagiat. Pe 29 iunie 2012, Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) a aratat ca “85 de pagini din cele 307 cat cuprinde partea propriu-zisa a tezei de doctorat, fara anexe, reprezinta copieri fara indicarea sursei”. Ponta a calificat decizia CNATDCU drept o executie mafiota. A mai spus ca a muncit foarte mult pentru teza de doctorat si ca e foarte mandru de ea. In ziua in care a luat decizia de plagiat, CNATDCU a fost desfiintat. Pe 19 iulie, Consiliului National de Etica aflat in subordinea Ministerului Educatiei condus de Ecaterina Andronescu a decis ca Ponta nu a plagiat. In aceeasi zi, mai multi membri ai comunita?ii academiceau semnat o scrisoare deschisa prin care l-au acuzat pe Ponta de folosirea institutiilor statului pentru a musamaliza un lucru evident. Pe 22 iulie 2012, Ponta este contrazis si de Comisia de Etica a Universitatii Bucuresti care a decis ca premierul a plagiat in lucrarea sa de doctorat.

3) Iunie-Iulie 2012. Interviul pentru El Pais: joaca de-a demisia!
In cadrul unui interviu acordat cotidianului spaniol El Pais pe 28 iunie, a spus ca va demisiona daca comisia abilitata de lege da decizie de plagiat. A doua zi, CNATDCU a dovedit plagiatul lui Ponta. Acesta nu a demisionat. Mai mult, pe 17 iulie, a declarat la Realitatea TV ca nu a spus in cadrul interviului pentru El Pais ca isi da demisia. Culmea este ca in urma cu cateva zile, El Pais publicase inregistrarea audio a interviului cu premierul Victor Ponta, in care acesta spune ca isi da demisia in cazul in care “Comisia de Etica abilitata de lege” confirma acuzele ca a plagiat teza de doctorat. Tot la Realitatea a declarat: m-am invatat minte cand mai vorbesc cu spanioli sa vorbesc in spaniola, nu in engleza. Intrebat in ce limba a vorbit, Ponta spus ca in engleza. Inregistrarea difuzata de El Pais a aratat ca discutia avusese loc in limba romana.

4) Iulie 2012. Masterul din Catania. In CV-ul oficial al lui Victor Ponta aparea, atunci cand a fost desemnat premier: “martie – iunie 2000 – Master in Drept Penal International la Universitatea din Catania, Sicilia-Italia”. Insa, presedintele Universitatii din Catania, Antonino Recca, a raspuns unor solicitari trimise de Gazeta Romaneasca si Adevarul ca “Victor Ponta nu a fost niciodata masterand la universitatea noastra”. La scurt timp dupa ce a fost dovedit faptul ca are studii de masterat in Italia, a scris pe blogul sau, sub titlul “Da, am fost la Universitatea din Catania! Da, am diploma!”, ca a facut “un curs de drept penal international la Universitatea din Catania, in martie-iunie 2000”. Precizare: Intre timp, Ponta si-a scos din CV si doctoratul si masterul. A ramas doar cu licenta de la Facultatea de Drept si cateva cursuri de specializare.

5) Iulie 2012. Protocolul cu sindicatul lui Dogaru pentru desfiintarea unor institutii.
In presa apare un document care reprezenta un acord semnat de copresedintii USL Victor Ponta, Daniel Chitoiu si Daniel Constantin cu Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate si alte organizatii sindicale si ale societatii civile care prevede desfiintarea Curtii Constitutionale, ANI, DNA, CNSAS. Colonelul Mircea Dogaru, liderul Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD), a confirmat existenta acestui document si a precizat ca “este un acord de principiu, urmand ca fiecare punct sa fie discutat. In urma reactiilor vehemente din presa, Ponta a spus ca a semnat doar prima pagina din document, iar aceasta “nu are nicio legatura cu restul paginilor”. Ponta a mai spus ca nu a vazut niciodata acele pagini. Ponta a sustinut documentul pe care l-au semnat liderii USL contine o singura pagina care prevede doar ca USL “este de acord in principiu cu lista obiectivelor propuse”. “Documentul nu are nicio legatura cu USL”, a mai spus Ponta.

6) Mai-iunie 2012. Conflictul Ponta-Basescu pe tema reprezentarii Romaniei la Consiliul European.
Dupa doar cateva zile de la numirea in functie de premier, Ponta a spus ca el este cel indreptatit sa reprezinte Romania la reuniunea Consiliului European care urma sa aiba loc pe 28 iunie, nu presedintele. Traian Basescu nu a luat afirmatia lui Ponta in seama. Ponta nu s-a lasat si a cerut Parlamentului sa adopte o declaratie prin care sa recomande participarea sa la Consiliul European. Parlamentul s-a conformat si pe 12 iunie a adoptat declaratia. Aceasta declaratie a fost constestata de catre presedinte la Curtea Constitutionala. Pe 27 iunie, CCR a decis ca presedintele are dreptate. Pe 13 iunie, Ponta a spus ca el este cel care va merge la Consiliul European, mai ales ca a primit o invitatie oficiala de la Consiliul European. HotNews.ro a aratat ca invitatia era, de fapt, un program de lucru. A doua zi a spus ca si el, si presedintele au primit invitatii oficiale. Doua saptamani mai tarziu, pe 27 iunie, Ministrul Afacerilor Externe, Andrei Marga, spunea ca invitatia la Consiliului European pe numele premierului Victor Ponta urmeaza sa vina in acea zi de la Bruxelles. Dupa decizia CCR care ii era favorabila, Basescu a spus ca e prima oara in opt ani de mandat cand este impiedicat sa-si exercite atributiunile constitutionale.

7) Iulie-august 2012. Suspendarea lui Basescu. In doar o saptamana, la inceputul lui iulie, intr-o actiune in forta, USL a inlaturat oamenii PDL din institutiile-cheie ale statului, a inlocuit conducerea Parlamentului si l-a suspendat pe presedintele Traian Basescu. In ciuda avertizarilor internationale, USL a actionat extrem de rapid, ignorand acuzatiile ca ar fi fortat limitele Constitutiei si ar fi incalcat regulile de functionare ale Parlamentului. Guvernul a preluat Monitorul Oficial de la Parlament si l-a schimbat pe Avocatul Poporului, singurul care putea contesta ordonantele Executivului. Apoi, a emis o ordonanta de urgenta prin care elimina cvorumul la referendumul pentru demiterea presedintelui. CCR a decis in schimb pe 11 iulie ca referendumul pentru demiterea presedintelui este valabil doar daca se intruneste cvorumul de jumatate plus unu din numarul total de alegatori. In aceeasi zi, la Bruxelles, Ponta a spus intr-o conferinta comuna cu liderul socialistilor europeni, Martin Schulz, ca va respecta decizia CCR cu pragul la referendum. Doua zile mai tarziu, Ponta a spus ca nu s-a angajat la Bruxelles ca va fi prag la referendum.
8) Un alt neadevar. Pe 12 iulie, Ponta a primit din partea presedintelui CE de atunci, Jose Manuel Barroso, o lista cu 11 cerinte, toate legate de respectarea statului de drept. Pe 13 iulie, Ponta a spus ca a trimis raspunsurile catre Comisia Europeana. Pe 16 iulie, Comisia Europeana a reclamat faptul ca nu a primit raspunsurile. Abia seara dupa a iesit Comisia Europeana, Ponta a reusit sa trimita raspunsurile.
9) Actualizarea listelor electorale. Dupa referendumul din 29 iulie, Curtea Constitutionala a solicitat Guvernului Romaniei ca pana la 31 august 2012 sa transmita listele electorale actualizate in baza carora s-a desfasurat refendumul din 29 iulie 2012. Trebuia validat referendumul. Atunci, Ponta si partenerii sai din USL au avut ideea efectuarii unui mini-recensamant, o actualizare a listelor din care sa fie scosi romanii din strainatate. Totul trebuia sa fie facut in asa fel incat sa iasa pragul de jumatate plus unu din numarul total de alegatori. Insa, Ponta si-a schimbat brusc atitudinea spunand ca renunta la mini-referendum. In aceeasi, pe 7 august, s-a razgandit si a semnat un memorandum prin care a cerut primarilor si prefectilor actualizarea listelor. Curtea Constitutionala nu a acceptat asa ceva.

10) Iulie 2012. Vila Dante. Pe 26 iulie, Victor Ponta a declarat in fata presei ca RA-APPS l-a informat ca Traian Basescu cerut sa fie renovata Vila Dante pentru a o folosi dupa incetarea mandatului. Cu o zi in urma, RA-APPS a precizat printr-un comunicat de presa ca “pana in prezent, nu s-a primit nicio solicitare pentru ca imobilul sa aiba destinatia prevazuta de legea privind acordarea unor drepturi fostilor sefi de stat”.

11) Septembrie 2012. A participa sau a nu participa la CSAT! In 30 iulie, la o zi dupa referendumul de demitere a presedintelui, Ponta a spus ca va face tot posibil sa nu mai interfereze cu Traian Basescu daca acesta va reveni la Palatul Cotroceni si ca nici macar nu va mai participa la sedintele CSAT, spunand ca, daca documentele importante pot sa-i fie trimise pentru semnare. Pe 27 septembrie, Ponta a participat la prima reuniune a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) de dupa referendum.

12) Octombrie 2012. Esecul privatizarii Oltchim. Cu doua saptamani inainte de esecul privatizarii Oltchim, Ponta sustinea ca exista “doi investitori mari, seriosi” interesati de combinat. In realitate, cel care a castigat licitatia in fata unor investitori precum Stefan Vuza a fost Dan Diaconescu care a prezentat o oferta nerealista. Primele semne de intrebare au aparut pe 23 august cand Guvernul a luat decizia brusca de a schimba strategia de privatizare a Oltchim, renuntand la conversia  in actiuni a creantelor AVAS (aproximativ 250 mil euro). Cu toate acestea, Ponta a afirmat ca vinovat de esec era Guvernul anterior. Ponta nu si-a asumat in niciun fel situatia. Dimpotriva, nici macar nu a pus in practica amenintarea facuta cu o luna inainte de licitatie. “Domnule Chitoiu, raspundeti cu capul, viata si cu tot de succesul operatiunii de privatizare de la Oltchim. Vreau sa fiti direct implicat)…Noi avem  responsabilitate. Cine nu are responsabilitate, are viata usoara”, ii spunea Ponta ministrului care se ocupa de privatizare. Mai tarziu s-a dovedit ca Daniel Chitoiu, fostul ministru al economiei, nu a fost tras la raspundere in niciun fel.

13) Octombrie 2012. Intr-o singura zi a facut doua declaratii contradictori
i.
Pe 14 octombrie 2012, dimineata, Ponta a spus ca bugetul nu prevede nicio resursa pentru ultimele 45 de zile ale anului si trebuie identificate fondurile necesare pentru functionarea spitalelor, plata unei parti din pensii si activitatea Ministerului Administratiei si Internelor. In cateva ore dupa aceasta afirmatia, presa s-a inflamat, motiv pentru care a revenit la pranz si a spus ca “sunt bani pentru pensii, salarii, indemnizatii si pentru functionarea institutiilor statului, pana la sfarsitul anului”.

14) Octombrie 2012. Fonduri taiate de la investitii.
Victor Ponta afirmase ca in urma unei rectificari bugetare din vara nu a fost taiat niciun ban de la drumuri. In realitate, au fost taiate 1,25 miliarde lei. Mai mult, pe 5 septembrie 2012, Guvernul a aprobat un memorandum prezentat de Ministerul Finantelor care propunea sistarea unor lucrari in transporturi. CNADNR a transmis, insa, la solicitarea HotNews, o lista cu proiectele de infrastructura oprite printr-un ordin al Ministerului Transporturilor emis in urma rectificarii bugetare. Intrebat de sumele taiate de la fonduri, Ponta a spus: “Nu este adevarat! N-am taiat niciun leu de la drumuri si de la fonduri europene”. Mai mult, Ponta chiar s-a aratat deranjat de astfel de intrebari. “De la ce investitie am taiat? Ia stai, ca incep sa ma supar acuma. Ia zi, de la ce investitie am taiat?”, s-a adresat Victor Ponta jurnalistului care i-a pus intrebarea legata de taierea fondurilor pentru investitii.

15) Noiembrie 2012. Victor Ponta, contrazis de ministrul justitiei. HotNews.ro a scris pe 27 noiembrie 2012 ca in circuitul de avizare din Guvern exista un proiect initiat de Ministerul Justitiei care limiteze drastic atributiile SRI si posibilitatea serviciului de a valorifica in instanta, ca probe, informatii care privesc marea coruptie. Ponta a negat imediat, spunand la B1, dar si intr-un comunicat oficial de presa, ca un astfel de proiect nu ar fi pe circuitul avizarii. A doua zi, Ministerul Justitiei a informat printr-un comunicat de presa ca proiectul exista, este in procesul de avizare si a trecut pe la inca doua ministere din Guvernul Ponta.

16) Decembrie 2012. Salariile de la Oltchim
. Ponta a anuntat pe 3 decembrie ca in saptamana care tocmai incepea se va face plata salariilor pe luna noiembrie catre muncitorii de la Oltchim, ajungandu-se, astfel, aproape la zi. Cateva zile mai tarziu, Ministerul Economiei anunta ca angajatii de la Oltchim si-au primit, de fapt, salariile pe luna octombrie, nu pe luna noiembrie, asa cum anuntase Ponta.

17) Decembrie 2012. Ratarea intrarii in Schengen.
Premierul Victor Ponta a afirmat, pe 6 decembrie, la Antena 3, ca Romania nu a intrat in Schengen in acea iarna pentru ca a?a a cerut Traian Basescu. “Romania nu a intrat in aceasta iarna, dar a fost pe ordinea de zi a Consiliului JAI problema intrarii Romaniei si a Bulgariei in Schengen, pentru ca asa a cerut Traian Basescu. A zis ‘dupa alegeri. Nu vorbiti inainte, ca nu cumva sa ajutati guvernul asta”, a spus Ponta despre Basescu. Si atunci o sa fim in februarie si o sa intram in Schengen’, a afirmat Ponta. Nici la urmatorul consiliu JAI, Romania nu a avut succes. In aprilie 2013, Ministrii de Interne si Justitie din statele membre UE reuniti au convenit amanarea deciziei privind aderarea Romaniei pana la o data nedefinita. Motivul a fost ca Germania, Olanda si Finlanda au conditionat aderarea de un raport MCV pozitiv. In ianuarie, raportul MCV a fost insa negativ din cauza evenimentelor din vara care au dus la suspendarea presedintelui.

18) Decembrie 2012. POSDRU deblocat si nu prea
. Victor Ponta a anuntat pe 3 decembrie 2012 ca Guvernul a primit scrisoarea din partea Comisiei Europene privind deblocarea Programului Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU). In realitate, abia la inceputul lunii februarie 2013, CE a confirmat deblocarea POSDRU si reluarea platilor pentru Romania.

19) Decembrie 2012- Aprilie 2013. Pactul de coabitare si numirile din Justitie.
Pe 10 iulie, dupa suspendarea presedintelui, Ponta afirma ca nu va mai vorbi niciodata cu Traian Basescu. Pe 17 august, afirma: Nu vom coabita cu un presedinte ilegitim. Ce poti sa discuti cu un presedinte pe care poporul nu-l vrea in functie?. Cateva luni mai tarziu, imediat dupa alegerile parlamentare, a incheiat un pact de coabitare chiar cu presedintele.
20) Un efect al coabitarii au fost numirile pentru procuror general si sef DNA. Pe 10 iulie, Ponta afirma ca nu crede ca se vor mai face vreodata in Romania numiri politice pentru procuror general si sefia DNA. “Nu vreau sa am eu personal si Guvernul nicio legatura cu aceste numiri. E treaba ministrului Justitiei in care am toata increderea, e treaba CSM-ului si a presedintelui in functie”, spunea Ponta pe 10 iulie 2012. Anul urmator, in aprilie, propunerile au fost facute chiar de catre premier. In perioada nominalizarilor, premierul s-a razgandit de doua ori. Initial a spus ca va face el numirile in calitate de ministru interimar al justitiei. A doua zi a spus ca nu va mai face el propunerile si va numi mai intai un nou ministru al Justitiei, care va conduce aceste proceduri. A treia zi a trimis chiar el propunerile catre CSM printre care Tiberiu Nitu ca procuror general si Laura Kovesi ca sef DNA. Mai mult, in aprilie 2013, in ciuda protestelor colegilor din USL, Victor Ponta a reevaluat-o pe Kovesi si a spus ca a propus-o pe Kovesi la sefia DNA pe baza convingerilor proprii, fiind o garantie pentru Comisia Europeana.

21) Ianuarie 2013. Gazele de sist sunt bune, nu mai sunt rele
. Unul dintre motivele introduse in textul motiunii de cenzura care a dus la caderea gruvernului Ungureanu a fost sustinerea de catre acesta a gazelor de sist. Mai mult, in mai 2012, odata numit in functie, guvernul Ponta a prezentat public un program de guvernare in care aparea la obiective “instituirea imediata a unui moratoriu” privind exploatarea gazelor de sist pana la finalizarea unor studii. Incetul cu incetul, Ponta si-a schimbat pozitia critica fata de gazele de sist intr-un de sustinere. Astfel, in luna iunie 2012, Ponta a ajuns sa declare: Nu dorim sa fim nici singurii care accepta si nici singurii care se opun” utilizarii gazelor de sist, a spus premierul Ponta. Pe 5 ianuarie, a devenit sustinator oficial al gazelor de sist spunand: Ideea gazelor de sist trebuie tratata serios pozitiv.

22) Martie 2013. Cat costa metroul din Drumul Taberei?
In timp ce lucrarile la metroul din Drumul Taberei au fost sistate ca urmare a reducerilor la bugetul alocat, premierul Victor Ponta declara in repetate randuri, in doua sedinte succesive de guvern, ca “metroul de la Facultatea de Drept in Drumul Taberei costa cat autostrada Comarnic – Brasov” si ca s-au semnat contracte de 1,2 miliarde de euro. In realitate insa, contractele incheiate pentru executia si consultanta metroului din Drumul Taberei ajungeau la “doar” circa 275 de milioane de euro.

23) Iunie 2013. Impozitarea indemnizatiilor compensatorii pentru toata lumea.
Premierul Victor Ponta a anuntat ca a fost aprobata impozitarea indemnizatiilor compensatorii cu 85% doar in cazul fostilor manageri de la cele trei institutii care au fuzionat in Autoritatea de Supraveghere Financiara. Insa Monitorul Oficial l-a contrazis. Ordonanta de urgenta, aparuta in Monitorul Oficial nr. 331 din 6 iunie 2013, nu facea nicio diferentiere intre companii de stat, companii private sau institutii bugetare.

24) Iunie 2013. Cum si-a pus Ponta semnatura pe liberalizarea pretului la gaze. Ponta a spus ca liberalizarea pretului la gaze a fost a fost aprobata de fostul premier Emil Boc si a devenit obligatia Romaniei, care trebuie respectata. “Din pacate nu s-a facut in 2007-2008, nu s-a facut nici dupa aceea. Domnul Boc a aprobat – sigur, acuma minte pe la televizor ca nu a aprobat, dar are semnaturile puse acolo – si noi nu putem sa facem altceva decat sa… pentru ca e vorba de obligatiile Romaniei aici, chiar daca le-a semnat Boc”, spunea Ponta pe 12 iunie 2013. In realitate, Guvernul Ponta a fost cel care si-a pus semnatura. In luna iunie 2012, Guvernul Ponta a aprobat memorandumul privind calendarul de eliminare a preturilor reglementate la gazele naturale. Chiar Victor Ponta si-a pus semnatura pe acest document. Tot in luna iunie, Parlamentul a adoptat Legea 123 privind energia electrica si gazele naturale, unele prevederi facand referire chiar la calendarul de liberalizare a preturilor la gaze. Pentru consumatorii non-casnici, termenul final stabilit de lege este finalul lui 2014, iar pentru cei casnici finalul lui 2018. Ulterior, Ponta a repetat in mai multe randuri ca Boc a fost cel care a aprobat liberalizarea.

25) Iunie-Octombrie 2013. Privatizarea esuata a CFR Marfa, un sir lung de minciuni.
In luna iunie, dupa ce Grup Feroviar Roman (GFR) a fost anuntat castigatorul licitatiei pentru CFR Marfa, premierul Victor Ponta declara ca ministrul de atunci Transporturilor, Relu Fenechiu, si-a facut bine treaba in aceasta problema si merita felicitari. Ponta s-a mai declarat si multumit de faptul ca investitorul de la CFR Marfa este roman. Investitorul era Gruia Stoica, un om de afaceri care, ulterior, a ajuns sa fie retinut din cauza unor probleme penale. Chiar si dupa au aparut suspiciuni ca acest investitor nu are cele 200 de milioane de euro pentru a plati pentru actiunile CFR Marfa, Ponta insista sa spuna ca privatizarea este in regula. Aflat in permanenta intr-un tur al televiziunilor, declara ca “nu e nimic in neregula cu privatizarea CFR Marfa”. In conditiile in care Gruia Stoica se afla in cautare de bani, pentru a tergiversa lucrurile, Victor Ponta a spus ca este nevoie de  aprobarea unui proiect de Hotarare de Guvern privind privatizarea CFR Marfa, alta decat cea referitoare la  aprobarea strategiei de privatizare. Mai departe, pentru a scapa de orice raspundere, Ponta a cerut ca noua Hotarare de Guvern privind privatizarea CFR Marfa sa fie trimisa la CSAT pentru aviz. Incepe un razboi al declaratiilor Ponta-Basescu. Presedintia afirma ca ar fi o ilegalitate ca CSAT sa se pronunte pe  contractul de privatizare a companiei CFR Marfa. Ponta a spus ca in CSAT au fost aprobate alte trei contracte de privatizare. Basescu a negat acest lucru si l-a invitat sa nominalizeze cele trei contracte. Ponta nu a dat curs cererii, in schimb l-a atacat pe Basescu spunand: “Lasati-l pe Basescu ca e la plaja sau la Ciresica”. Pana la urma, in luna august, a avut loc sedinta CSAT insa nu a fost luata nicio decizie. Contrar declaratiilor anterioare, Guvernul a solicitat introducerea pe ordinea de zi a sedintei CSAT a subiectului CFR Marfa, nu avizarea privatizarii. Pana la termenul final, 14 octombrie, Gruia Stoica nu a platit cele 200 de milioane de euro.

26) Iulie 2013. Rezultatele recensamantului. Dupa publicarea rezultatelor finale ale recensamantului, Ponta a spus ca la referendumul din 2012 pentru demiterea presedintelui s-au prezentat peste 50% dintre cei cu drept de vot. Insa, indiferent de rezultatele finale ale recensamintului, rezultatele nu aveau nicio o relevanta legala in privinta stabilirii cvorumului de la referendumul din 2012 sau de la referendumuri viitoare. Numarul romanilor cu drept de vot era stabilit de Autoritatea Electorala Permanenta pe baza datelor de la Directia de evidenta a populatiei din Ministerul de Interne, si el cuprinde atat romanii cu drept de vot aflati in tara (adica ceea ce a comunicat INS, prin rezultatele de la referendum), cat si romanii cu drept de vot aflati in strainatate (din care INS a putut sa cuprinda in recensamint doar 727.500, fara a avea instrumente legale sa-i contorizeze pe toti cetatenii romani plecati in strainatate). In plus, INS precizase ca “datele de la recensamint nu pot fi folosite in nici un caz pentru organizarea unui referendum”.

27) Iulie 2013. Dupa gazele de sist, si Rosia Montana e buna. Ponta isi schimba si pozitia fata de Rosia Montana. Pana atunci se declarase impotriva. In acea perioada a facut afirmatia devenita celebra: Ca deputat, o sa votez impotriva Legii Rosia Montana, dar pe de alta parte, ca prim ministru, nu am dreptul. Pe 11 iulie 2013, cu ocazia prezentarii unui plan national de investitii, Ponta a afirmat ca vrea sa se avanseze in deblocarea proiectului Rosia Montana.
NOTA Legat de investitii, Ponta a spus pe 11 iulie ca una dintre tintele pentru 2013 este atragerea unor investitii de minim de zece miliarde de euro, ceea ce nu s-a intamplat nici pe departe.

Citiţi mai departe pe hotnews.ro

cofetaria-calarasi-h
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

18 + 15 =

To Top