LIFESTYLE

Ce mâncăm, pentru a ne vitaminiza creierul

 

Creierul este un organ complex care are nevoie de o diferiţi nutrienţi pentru a funcţiona corect. Deficienţele nutritive contribuie la apariţia unor afecţiuni psihice, a declinului cognitive asociat cu înaintarea în vârstă şi a tulburărilor de dezvoltare. Pe de altă parte, studii recente arată că un aport crescut de nutrienţi care susţin sănătatea creierului poate îmbunătăţi diferite aspecte ale funcţiei cognitive cum ar fi capacitatea de învăţare şi de memorare. Tocmai de asta este important să te asiguri că îi oferi creierului tău nutrienţii potriviţi. Iată care sunt cele 6 vitamine şi minerale esenţiale pentru un creier sănătos.

1. Tiamină (B1)

Complexul de vitamina B este considerat în mod special important pentru sănătatea creierului. Tiamina este una dintre vitaminele care se găseşte în creier şi ţesuturile nervoase. Joacă un rol important în conducerea impulsurilor nervoase, potrivit un studiu publicat în The Journal of International Medical Research. În plus, lipsa ei poate tulbura funţionarea creierului, poate conduce la instalarea sindromului Korsakoff, creează probleme de concentrare, confuzie în gândire, irascibilitate şi probleme cu somnulCea mai bogată sursă în vitamina B1 (tiamina) o constituie drojdia de bere.

Printre sursele bogate in vitamina B1 (tiamina) se numară carnea de porc, ficatul de vită, anumite specii de peşte (ţiparul, tonul), cerealele integrale (tărâţele) şi pâinea din cereale integrale (pâinea neagră, din tărâţe), orezul brun (nedecorticat), seminţe de floarea soarelui, nuci, alune, legume uscate (fasole, linte) şi cartofi.

Atenţie!Temperaturile ridicate distrug vitamina B1 (tiamina), însă rezistă la congelare.

2. Acidul folic (B9)

Acidul folic (B9) se referă la o serie de compuşi cunoscuţi sub numele de folaţi care pot fi obţinuţi din alimente precum spanacul, sparanghelul, lintea, lactate şi ficat. Jumătate din depozitele organismului de acid folic se află în ficat, iar în cazul unor afecţiuni ale ficatului, se poate ajunge la deficienţa de vitamina B. Acidul folic joacă un rol important în sinteza aminoacizilor şi în formarea ţesurilor nervoase. Metabolismul acidului folic depinge într-un grad ridicat de aportul complexului de vitamine B. Doza zilnică recomandată este de 400 micrograme până la maxim 1000 de micrograme. Lipsa acidului folic din organism poate provoca tulburări cerebrale, de la modificări minore ale dispoziţiei, ca iritabilitatea, la probleme de gândire, uitare, depresie gravă şi demenţă. Tratează cu succes si depresia, combate atacurile cerebrale si previne boala Alzheimer.

3. Acidul ascorbic (Vitamina C)

Cea mai mare concentraţie a acestei vitamine esenţiale se găseşte în creier, în special în glanda pituitară. Vitamina C este un antioxidant puternic care luptă împotriva declinului mintal şi a atacurilor cerebrale. Doza zilniză recomandata este de 1000 mg.

Sursele naturale de vitamina C sunt: citricele, sucul de acai, merişoarele, ardeiul gras, căpşunile, papaya, varza de Bruxelles, spanacul, ardeiul iute roşu şi verde, guava, cimbru şi pătrunjel proaspete, legumele cu frunze de culoare verde închis, broccoli, conopidă, kiwi şi coacăzele. Vitamina C este importantă şi sinteza neurotransmiţătorului dopamine şi protejează creierul împotriva stresului oxidativ. Deoarece nu poate fi stocată în organism, este important să ai un aport zilnic din alimente.

4. Calciu

În ceea ce priveşte mineralele, calciul este cel mai important dintre ele pentru funcţionarea sănătoasă a creierului. Joacă un rol central în transmiterea celulelor nervoase, reglează funcţia de neurotransmitere şi controlează excitabilitatea fibrelor nervoase. Un nivel redus al acestui mineral este mai puţin întâlnit, deoarece organismul conţine o rezervă importantă în oase. Cu toate acestea, anumite medicamente pot diminua nivelul de calciu şi pot apărea diferite probleme de sănătate. Necesarul zilnic de calciu este de 1000-1200 mg/zi la bărbaţi, 1200 mg/zi la femeile sub 60 de ani (administrat în doua, trei reprize, pentru o absorbţie mai bună), 1600 mg/zi la femeile de peste 60 de ani.

Sursele naturale cele mai bogate în calciu sunt: lactatele, seminţele neprăjite de susan, toate nucile şi alunele, legumele cu frunze verzi, varza, napul, quinoa, smochine, broccoli, fasole verde şi uscată, lapte de soia, lapte de orez, soia.

Citeşte mai mult: http://www.csid.ro/

cofetaria-calarasi-h
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

4 × five =

To Top