infomuntenia.ro
- Scǎderea cheltuielilor publice prin reduceri de personal, dacǎ nu este însoţitǎ de mǎsuri de stimulare şi susţinere a mediului de afaceri, contribuie la blocarea economiei. Planificarea naţionalǎ strategicǎ pe termen mediu şi lung- o noţiune uitatǎ. Ungaria, Polonia şi alte state şi-au dezvoltat deja strategii post-crizǎ.
« Scǎderea cheltuielilor publice prin reduceri de personal, dacǎ nu este însoţitǎ de mǎsuri de stimulare şi susţinere a mediului de afaceri, a anumitor industrii cu potenţial strategic de dezvoltare, va contribui la blocarea economiei şi nicidecum la ieşirea din crizǎ », a arătat Victor Safta, directorul sucursalei din România a X-Trade Brokers, cea mai mare casă de brokeraj din Europa Centrală şi de Est.
Şomajul ridicat este unul dintre preţurile pe care întreaga lume le plǎteşte pentru a ieşi din crizǎ, dar, în acelaşi timp, şomajul este unul dintre motoarele care susţin intrinsec criza, prin contribuţia sa la menţinerea unui consum redus şi a finanţǎrilor la cote minime. « Între mǎsurile esenţiale care contracareazǎ aceste efecte se aflǎ susţinerea mediului de afaceri şi a industriilor cu potential strategic de dezvoltare, cu cerere viitoare pe piaţa româneascǎ, europenǎ sau mondialǎ… Fireşte cǎ aceste mǎsuri presupun studii, o viziune, strategie, planificare etc şi, din pǎcate, nu am auzit aceste noţiuni în abordarea pe care instituţiile competente au avut-o în privinţa crizei. Unele economii vestice dau semnale pozitive privind ieşirea din crizǎ, iar România pare a fi nepregǎtitǎ pentru a profita de situaţie şi a se integra cât mai repede în acelaşi curent », a adǎugat Victor Safta.
În anul 2008, autoritǎţile statului au elaborat şi aprobat Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă la orizontul anilor 2013-2020-2030. Strategia a fost dezvoltatǎ ca urmare a obligaţiei asumate de România în calitate de stat membru al UE, conform obiectivelor convenite la nivel comunitar. Îndeplinirea obiectivelor strategice asumate în strategie ar fi urmat sǎ asigure, pe termen mediu şi lung, o creştere economică ridicată si o reducere substanţială a decalajelor economico-sociale dintre România şi celelalte state membre ale UE.
« Din câte ştiu, strategia nu a luat în calcul criza economicǎ deja prezentǎ la acea vreme în alte state, dar problema principalǎ este alta : strategiile pe termen mediu şi lung se re-evalueazǎ şi ajusteazǎ, pentru ca instrumentele necesare îndeplinirii obiectivelor sǎ corespundǎ evoluţiilor reale şi nu am auzit ca anul trecut Strategia Naţionalǎ respectivǎ sǎ fi fost reconsideratǎ şi << adusǎ la zi>>. Criza economicǎ mondialǎ schimbǎ ierarhii, prioritǎţi şi industrii, iar majoritatea statelor lumii îşi refac strategiile de dezvoltare în conformitate cu realitatea de la care se pleacǎ în momentul de faţǎ. Este imperios necesar ca România sǎ <<îşi treacǎ în agendǎ>> aceastǎ prioritate a (re)- planificǎrii strategice pe termen mediu şi lung», a precizat directorul X-Trade Brokers România.
O serie de state şi-au elaborat strategii de ieşire din crizǎ şi dezvoltare post- crizǎ. Ungaria are un plan intitulat « Criza şi creşterea- Strategia pentru o Ungarie puternicǎ », Polonia a iniţiat în septembrie anul trecut o dezbatere publicǎ a raportului « Polonia 2030- provocǎrile dezvoltǎrii », elaborat de echipa de experţi a Primului Ministru polonez, guvernul nipon şi-a fǎcut publicǎ, în decembrie 2009, strategia de dezvoltare pe urmǎtorii 10 ani etc.
« Începutul crizei a luat România prin surprindere, deşi semnalele din multe pǎrţi ale lumii erau clare. Mediul privat a reacţionat ceva mai greoi în prima perioadǎ, dar apoi a trecut rapid de la <<managementul creşterii>> la <<managementul de crizǎ şi al schimbǎrii>>. Cele una- douǎ veşti recente pozitive privind deschiderea unei noi unitǎţi de cǎtre o mare reţea comercialǎ în viitorul apropiat, efectuarea unei tranzacţii de achiziţie importantǎ pentru piaţa localǎ etc aratǎ cǎ – cel putin unii dintre oamenii de afaceri români gǎsesc cǎi şi oportunitǎţi de dezvoltare pentru viitorul apropiat. România în ansamblu însǎ, are nevoie de o strategie coerentǎ care sǎ permitǎ companiilor şi noilor întreprinzǎtori sǎ <<speculeze>> cât mai mult apartenenţa la UE şi globalizarea, precum şi noile direcţii pe care le indicǎ economia mondialǎ şi dezvoltarea globalǎ », a arǎtat Victor Safta.