in

Cum ajutăm o persoană care suferă de depresie

Ni se întâmplă de multe ori ca, faţă în faţă cu emoţiile puternice ale celuilalt – fie bucurie intensă, fie durere sfâșietoare – să nu știm să reacţionăm.

Și, dacă în cazul bucuriei celălalt poate trece mai ușor peste incapacitatea noastră de a ne sincroniza la simţămintele lui, pentru că acestea sunt o consolare în sine, în cazul durerii lucrurile stau cu totul altfel.

Suferinţa neînţeleasă îl poate face pe cel care o simte să se izoleze chiar de cei printre care ar putea găsi ieșirea la liman. Cum putem ajuta, în mod real, pe cineva care suferă?

Felul în care depresia se insinuează în vieţile noastre o poate face uneori mai ușor de depistat de către cei din jur decât de către cel afectat de ea. Dacă suntem în situaţia de a observa că cineva drag suferă de depresie, este foarte posibil ca bunul-simţ să nu ne fie suficient pentru a veni în ajutorul celui care suferă. Uneori ar putea fi nevoie să apelăm la strategii contraintuitive, pe care cel mai bine le putem învăţa informându-ne direct de la specialiști.

Depresia poate fi vindecată, iar ajutorul cuiva drag, în tot acest proces, este nepreţuit. La nevoie, un prieten poate ajuta persoana care suferă de depresie să facă faţă, să își depășească gândurile negative, să își recapete energia, optimismul și capacitatea de a savura viaţa. Pentru aceasta însă, e nevoie ca prietenul să recunoască mai întâi simptomele depresiei în celălalt.

Recunoaște depresia cuiva drag
The Depression and Bipolar Support Alliance, un ONG internaţional care activează în domeniul conștientizării cu privire la problematica depresiei, spune că există câţiva indicatori care ar trebui să fie consideraţi semnale de alarmă.

Dacă celălalt pare să nu mai fie interesat de nimic din ce îl interesa înainte: nu își mai dă interesul la serviciu, nu mai găsește plăcere în relaţia sexuală, în hobbyurile lui sau alte activităţi care îi plăceau, dacă se înstrăinează de familie, de prieteni și evită, în general, activităţile sociale, acesta este deja un prim semnal.

O persoană deprimată va exprima o perspectivă sumbră și pesimistă asupra vieţii. Va fi neobișnuit de tristă, iritabilă, lipsită de răbdare, critică sau instabilă emoţional. Va vorbi despre neputinţă și disperare.

Poate se va plânge constant de dureri de cap, de probleme de stomac, de dureri de spate. Va spune că este obosită sau chiar epuizată tot timpul.

Lipsa somnului sau somnul în exces trădează o posibilă depresie, atunci când vine la pachet și cu o incapacitate a celuilalt de a se decide, de a se organiza, de a se implica total în ceea ce face.

Dacă cineva drag mănâncă mult mai mult sau mult mai puţin decât de obicei, dacă s-a îngrășat sau dacă a slăbit brusc, este din nou un semnal de alarmă.

Cel care suferă de depresie ar putea recurge la un consum abuziv de alcool sau de droguri, de sedative sau chiar de analgezice.

În cazul persoanelor vârstnice, informează organizaţia caritabilă Age UK, simptomele ar putea fi puţin mai greu de depistat, însă ele sunt acolo pentru cei care doresc să le observe: un frigider sau un bufet gol (ceea ce ar putea sugera o alimentaţie deficitară), aspectul fizic neglijat (nu se mai spală, nu se mai îngrijesc de aspectul lor), lipsa bucuriei atunci când au musafiri sunt toate semne că persoana vârstnică ar putea trece printr-o tulburare de dispoziţie. O persoană căreia să îi pese ar putea face diferenţa între o bătrâneţe însingurată și tristă și una plină de afecţiune și sens.

Cum poţi ajuta pe cineva care are depresie
„Depresia îi poate face pe oameni să se închidă în ei și să se retragă, ceea ce un altul ar putea percepe drept respingere”, scria activista pentru probleme de sănătate mintală JoEllen Notte într-un material BBC.

„Și eu sufăr de depresie și știu cât de greu poate fi”, scria Notte, „dar vreau să mă adresez celor care trăiesc cu cineva care suferă de depresie. Știu că nu e ușor nici pentru ei.”

„Nu o lua personal”, recomanda Notte. „Dacă partenerul tău și-ar rupe piciorul și nu ar vrea să iasă să danseze, sigur nu te-ai simţi jignit. Ei bine, și cu depresia e la fel. Produce o dizabilitate. Și, deși pare că cel deprimat pur și simplu refuză să petreacă timp cu tine (…), de cele mai multe ori adevărul este că pur și simplu nu poate atunci.”

Scriitorul Steven Skoczen descria depresia ca fiind asemănătoare unei răceli care te epuizează și te pune la pat. E ca atunci când „te trezești și te întrebi dacă nu cumva ai răcit iar, fiindcă te simţi terminat și simplul fapt de a te da jos din pat pare un obstacol. Te gândești la ziua care îţi stă înainte, la toate ședinţele și programările și la oamenii pe care va trebui să îi vezi și te întrebi cum vei putea face toate astea cu puţina energie pe care o ai, când tu abia te dai jos din pat. (…) Sari peste duș… bagi în gură ceva mâncare care nu presupune să consumi energie și pleci la muncă. Opt ore par 18. La finalul programului, abia te mai ţii pe picioare. Ajungi acasă și cazi lat pe canapea, te simţi praf și uneori te surprinzi vizitat de gânduri sumbre. Cauţi ceva care să te mai anime… o bere poate sau poate somn. Și mâine o iei de la capăt.”

Citește mai mult: semneletimpului.ro