Deprecierea Leului- firescǎ ; moneda naţionalǎ- încǎ prea puternicǎ

Deprecierea monedei naţionale- semnificativǎ pe trimestrul în curs ; faţǎ de începutul anului, însǎ, Leul s-a depreciat- deocamdatǎ- doar cu 0,05%. Euro- s-a apreciat uşor faţǎ de Dolarul American şi Yen, dar a scǎzut faţǎ de Zlotul Polonez, Francul Elveţian şi… Forint.

«Leul s-a depreciat constant în luna iunie, dar aceastǎ evoluţie era de aşteptat, dat fiind atât contextul economic internaţional, cât şi cel intern. În ultima sǎptǎmânǎ, moneda naţionalǎ a înregistrat noi minime pe anul în curs întrucât Euro s-a apreciat uşor faţǎ de majoritatea monedelor lumii, iar Leul şi economia româneascǎ <<nu au avut nici un argument>> cu care sǎ se împotriveascǎ acestei tendinţe, ci dimpotrivǎ ”, a arătat Victor Safta, directorul sucursalei din România a X-Trade Brokers, cea mai mare casă de brokeraj din Europa Centrală şi de Est.

Sǎptǎmâna trecutǎ, Leul a deschis şedinţele de tranzacţionare cu un nivel de 4,2180 Lei pentru 1 Euro şi a încheiat vineri seara cu o cotaţie de 4,2280 Lei pentru 1 Euro, dupǎ ce a trecut prin maximul de 4,2431. Astfel pe parcursul sǎptǎmânii trecute, Leul a marcat o depreciere de 0,23% şi s-a apropiat de nivelul de la începutul anului curent, când a deschis tranzacţionarea cu 4,2258 Lei pentru 1 Euro. « Cunoscând acum evoluţia economiei româneşti din primele 3-4 luni ale anului, se poate vedea cǎ aprecierea monedei naţionale pânǎ la o cotaţie de 4,0803 Lei pentru 1 Euro (de exemplu, la 31 martie) a fost nefireascǎ, explicabilǎ în special prin speculaţiile <<la scarǎ largǎ>> care au mizat pe aprecierea Leului », aratǎ analiştii X-Trade Brokers.

De altfel, în ultimele zile, Euro s-a apreciat faţǎ de o serie de monede- faţǎ de Dolarul American (cu 2,11%), Yenul Japonez (0,97%) etc. Temerile privind situaţia UE s-au atenuat uşor în ultimele zile : Spania a strâns 3,5 mld. euro în urma unei emisiuni de obligaţiuni, liderii Uniunii Europene au ajuns la un acord privind efectuarea rezultatelor testelor de stres care vor avea loc în sistemele bancare naţionale şi care vor fi fǎcute publice etc.

Cu toate acestea, au fost însǎ şi monede care au crescut, în ultima sǎptǎmânǎ, comparativ cu moneda europeanǎ, între care Zlotul Polonez, Francul Elveţian şi Forintul. Zlotul polonez a fost susţinut de comunicarea unor rezultate economice pozitive : în luna precedentǎ, salariile şi angajǎrile în sectorul privat au crescut, la fel şi producţia industrialǎ (cu 14% rata anualizatǎ). În ceea ce priveşte Francul Elveţian, creşterea sa faţǎ de Euro se datoreazǎ relaxǎrii politicii Bǎncii Naţionale a Elveţiei privind limitarea aprecierii monedei, ca mecanism de protecţie împotriva deflaţiei ; considerând ca acest pericol s-a diminuat considerabil, Francul <<a fost lǎsat>> sǎ intre pe un curs de apreciere faţǎ de Euro.

Evoluţia Forintului a avut la bazǎ atât o corecţie- dupǎ deprecierea dramaticǎ de la începutul lunii, cât şi efectele anunţǎrii mǎsurilor anti- crizǎ pe care intenţioneazǎ sǎ le implementeze Guvernul de la Budapesta; între acestea : îngheţarea cheltuielilor publice, reducerea cu 15% a salariilor bugetarilor, scǎderea impozitelor aplicate IMM-urilor de la 19% la 10%, precum şi eliminarea a 10 taxe percepute acestora.

« Diferenţa dintre mǎsurile anunţate de Guvernul României şi, respectiv, cel de la Budapesta constǎ în faptul cǎ cele din urmǎ, dincolo de a viza reducerea deficitului bugetar sprijinǎ şi segmentul de bazǎ al economiei- IMM-urile, iar investitorii- inclusiv cei de pe piaţa de capital- capǎtǎ astfel încredere şi în moneda ţǎrii respective », a arǎtat Victor Safta.  « Raportat la stadiul actual al economiei româneşti- Leul este încǎ prea puternic ; fǎrǎ diferitele speculaţii de pe piaţa de capital şi fǎrǎ intervenţiile BNR, am avea cotaţiile reale,  la un nivel cu mult mai slab faţǎ de Euro decât cel înregistrat în prezent. Dar- deocamdatǎ cel puţin- e greu de crezut cǎ se va întâmpla aşa ceva », a precizat Victor Safta.

Unii au citit și asta: