Dezbaterea dintre Crin Antonescu şi Traian Băsescu, de la Cluj (text integral)

Sâmbătă, 14 noiembrie, la Cluj, a avut loc prima dezbatere electorală la care au participat doi candidaţi la Preşedinţie: Crin Antonescu şi Traian Băsescu. Pentru că punctele de vedere asupra acestei confruntări sunt nenumărate, vă punem la dispoziţie transcrierea întregii emisiuni, pentru a trage, singuri, o concluzie.

Mihnea Măruţă (moderator): Să precizez din start: la această dezbatere au fost invitaţi trei candidaţi cu cele mai mari şanse la Preşedinţia României. Din păcate, unul dintre ei, domnul Mircea Geoană, a hotărât că are un alt program electoral, probabil mai important pentru domnia sa. Vă invit, domnule Băsescu, domnule Antonescu, să vă apropiaţi. Am să precizez, pe scurt regulile acestei dezbateri, pe care o dorim…civilizată şi plină de idei. În primul rând, staff-urile celor două partide se află alături de cei doi candidaţi. Voi adresa întrebări fiecăruia dintre dânşii, după care preopinentul, contracandidatul are dreptul să facă precizări pe aceeaşi temă, iar la final, aşa cum se obişnuieşte, fiecare dintre candidaţi va avea dreptul la o întrebare pentru celălalt. Vă mulţumesc şi să începem. Am să încep cu domnul Antonescu, în ordine alfabetică – probabil era mai „fair” să dăm cu banul sau să tragem la sorţi -, cu o temă care se numeşte “Depolitizarea administraţiei statului”, domnule Antonescu. În programul dumneavoastră există această temă a depolitizării administraţiei statului, care ar urmări profesionalizarea instituţiilor deconcentrate, precum şi, bineînţeles, a administraţiei centrale. Vreau să vă întreb cum vedeţi concret realizarea acestei măsuri, dat fiind că dacă suntem sinceri, nici un partid nu are interesul să-şi defavorizeze activiştii şi să-şi deschidă porţile înspre adevăraţii profesionişti care acum stau deoparte.

Crin Antonescu: Da. Bună ziua tuturor, mai întâi. Aşa este. În programul meu există foarte clar specificat acest lucru, România are nevoie de el, vorbim de multă vreme de el , nu a fost realizat. Primul punct într-o asemenea acţiune, într-un asemenea demers trebuie să fie un preşedinte cu adevărat el însuşi deasupra jocului politic de partide, deasupra partizanatelor politice, deasupra intereselor clientelare ale partidelor. În viziunea mea, paşii practici sunt, în plan legislativ, revenirea la ceea ce legislaţia românească reuşise în 2005 cu Legea funcţionarului public – depolitizarea administraţiei – şi, din păcate, cu Ordonanţa 37, împreună PSD cu PD, domnul Băsescu cu domnul Geoană, au întors la o politizare fără precedent, din păcate, tocmai în acest an 2009, iar în planul acţiunii practice, concrete, un preşedinte care voi fi deasupra acestor interese partizane, cu un prim-ministru independent, pe care îl cunoaşteţi, ştiţi cine va fi, acţiunea convergentă a acestor doi oameni politici cu rol atât de important în stat, constrângând, nu pe cale administrativă, dar eficace în realitate, constrângând partidele să înţeleagă că etajul politic al numirilor trebuie restrâns la ministru, secretari de stat, constrângând partidele să dea oamenii politici de anvergură, de calitate şi nu cei pe care îi trimit în guvern, aşa cum spuneţi, pentru toate partidele e valabil, grupurile clientelare din fiecare partid.

Mihnea Măruţă: Cu alte cuvinte, domnule Antonescu, şi am uitat să precizez – am să vă rog să răspundeţi în cadrul unui minut -, ca să înţeleagă toată lumea: dumneavoastră susţineţi interzicerea numirii activiştilor din judeţe în conducerea instituţiilor deconcentrate.

Crin Antonescu: Eu susţin Legea funcţionarului public, aşa cum ea a fost în 2005 în sfârşit aşezată, pe baza unor angajamente la nivelul UE, pe baza unor principii acceptate de noi toţi şi, de asemenea, susţin că pe verticală, într-un minister, de exemplu, ministrul, secretarii de stat sunt politici, sunt numiţi de partide, nu oricum, dar sunt numiţi de partide, în jos singurul criteriu fiind acela al profesionalismului şi nu al apartenenţei politice. Exemplu: cred că foarte bine, un ministru democrat poate să conducă având directori de şcoală liberali sau social-democraţi sau, evident, fără culoare politică, pentru că politicile se fac la nivelul programului de guvernare şi nu la nivelul conducerii unei şcoli sau chiar a unui inspectorat, dacă vorbim de educaţie. Exemplul poate fi translatat şi în alte domenii.

Mihnea Măruţă: Vă mulţumesc. Domnule Băsescu, precizări la această temă?

Traian Băsescu: Doar o singură observaţie, legată de depolitizare, cât de sincer vorbim despre ea. Aş aduce aminte că eu am făcut critică publică în momentul în care guvernul a emis Ordonanţa de urgenţă, acre permitea politizarea aparatului de stat şi se poate căuta pe agenţii şi în presă, dar aş vrea să venim în realitatea faptelor, în raport cu declaraţiile. V-aş aduce aminte că legea promovată de Emil Boc, Legea educaţiei naţionale, prevede în mod expres ca directorii de şcoli să nu mai fie membri de partid, ceea ce dumneavoastră, domnule Antonescu, tocmai susţineaţi mai înainte, că să fie membri de partid, dar să nu conteze cine e ministru. Şi eu sunt de acord să nu conteze cine e ministru, dar legea propusă, Legea educaţiei naţionale propune ca nici un director să nu mai poată fi membru de partid, să fie incompatibil cu calitatea de membru de partid. Din păcate, în raport cu ceea ce aţi spus mai înainte, PNL-ul a atacat la Curtea Constituţională această lege exact pe articolul care vizează depolitizarea şcolii, interdicţia pentru directori de a fi membri de partid.

Mihnea Măruţă: Un drept la replică.

Crin Antonescu: Nu e nici un drept la replică. Aşa este: neconstituţional să interzici unui profesor să aibă o opţiune şi apartenenţă politică deschisă. Ceea ce spun menţin, că omul respectiv nu trebuie numit pe criteriu politic. Exact cum profesorii, care nu sunt directori, pot să aibă apartenenţă politică, dar principiul că nu fac politică în şcoală poate şi trebuie respectat, la fel şi aici, iar legea în ansamblu are multe alte probleme, pentru care ea a fost respinsă de către noi.

Mihnea Măruţă: O întrebare pentru amândoi, dacă tot am ajuns, mă iertaţi, la această temă.

Traian Băsescu: S-ar putea să avem, în mod egal, replică la replică sau…

Mihnea Măruţă: Da, sigur.

Traian Băsescu: Eu am înţeles că răspunsul meu este o replică la ce-a spus domnul Antonescu. Acum, am constatat introducerea replicii la replică şi …

Mihnea Măruţă: … aveţi şi dumneavoastră, iată, replica…

Traian Băsescu: … şi eu o replică la replică, dacă este posibil – vă mulţumesc. Deci, nu este nici o încălcare a drepturilor omului, o incompatibilitate pentru directorii de şcoală. V-aş aduce aminte că aceste incompatibilităţi sunt stabilite prin lege şi pentru alte categorii, ca, de exemplu, pentru judecători, pentru militari, şi nu văd de ce nu s-ar fi putut introduce o incompatibilitate şi pentru directorii de şcoli. Mai mult decât atât, chiar politicienii se bucură de o largă gamă de incompatibilităţi – ca parlamentar, ca ministru, ca preşedinte, nu poţi să fii administrator. În concluzie, cred că este o măsură bine venită interdicţia ca directorii de şcoală să fie membri ai unui partid.

Crin Antonescu: De ce Partidul Democrat a numit atâţia membri PD directori…

Mihnea Măruţă: Domnule Antonescu, haideţi să respectăm regulile acestei dezbateri. Vă mulţumesc. Domnule Băsescu, întrebarea despre reforma statului, pentru dumneavoastră: aşa cum toţi românii ştiu, principala temă a campaniei dumneavoastră este reforma statului, în mod general, şi reducerea numărului de parlamentari şi trecerea la un parlament unicameral. O întrebare în acest sens: cum credeţi că se va repercuta o eventuală victorie a dumneavoastră, să zicem, la referendum, asupra nivelului moral-intelectual al parlamentului viitor. Adică, ce efect va avea combinaţia dintre votul uninominal şi parlament unicameral? Mai mulţi baroni sau mai multe personalităţi?

Traian Băsescu: Ţinta este: mai multe personalităţi. Sigur, experienţa votului uninominal ne-a arătat că, atâta timp cât el nu a fost menţinut la ideea de uninominal şi s-au împins lucrurile către uninominal compensat, sistemul a permis intrarea unor oameni mai puţin legitimi, adică acei care au câştigat în colegiu nu au intrat în Parlament şi a intrat cel de pe locul doi sau trei, ceea ce înseamnă că, din acest punct de vedere, trebuie să venim la un vot uninominal curat – într-un tur sau în două tururi. În ceea ce priveşte reforma Parlamentului, implicit reforma constituţională, în mod categoric, eu cred că nu avem altă soluţie pentru a îmbunătăţi calitatea clasei politice decât reforma Parlamentului, ceea ce înseamnă, pe de o parte, parlament unicameral, pe de altă parte, reducerea numărului de parlamentari. Trei sute de politicieni de bună calitate, sunt convins că pot fi găsiţi în România.

Mihnea Măruţă: O precizare, vă rog să faceţi. Să înţeleg că, dacă veţi câştiga un al doilea mandat, veţi propune modificarea Legii uninominalului.

Traian Băsescu: Categoric, da. A şi fost o discuţie pe care am făcut-o la începutul acestui mandat, prin care am stabilit cu premierul să declanşeze o iniţiativă de corectare a Legii votului uninominal şi eliminarea sistemului de compensare. Asta exact pentru că vedem foarte bine, în Parlament sunt foarte mulţi oameni care vin de pe locul doi sau trei, ceea ce nu înseamnă că majoritatea nu vin de pe locul întâi, dar sunt oameni de pe locul doi sau trei – mi se pare, chiar domnul Crin Antonescu vine de pe locul doi. În colegiu a pierdut alegerile, dar…

Crin Antonescu: … vă mulţumesc…

Traian Băsescu: … dar asta nu rezolvă fondul problemei.

Mihnea Măruţă: Domnule Antonescu.

Crin Antonescu: Apreciez informaţiile dumneavoastră ca fiind exacte, spre deosebire de…

Traian Băsescu: … vă mulţumesc…

Crin Antonescu: … ale altor colegi de partid de-ai dumneavoastră. În legătură cu ideea parlamentului cu număr redus de membri şi cu o cameră sau două, poziţia mea e cunoscută. Am şi iniţiat, împreună cu colegi liberali, un proiect de lege care e suficient pentru reducerea numărului de parlamentari, insistând însă, asta e opinia mea, e convingerea mea, că nu problema numărului va rezolva reforma vieţii politice româneşti, ci problema calităţii.

Crin Antonescu: Dacă e vorba de economii bugetare, iată, avem de-a face într-adevăr cu o economie estimată undeva, ştiu şi eu, spre 8,10,12 milioane de euro pe an, ceea ce înseamnă ceva. Ar fi bine să ne gândim atunci când, de pildă, alocăm bani la Ministerul Turismului de zece ori mai mult decât această economie, într-un an, respectiv 2009, sau când suplimentaţi bugetul Preşedinţiei, tot în acest an de criză, sau când, după estimările unora, nu bag mâna în foc că sunt corecte…

Mihnea Măruţă: … vă rog să vă limitaţi la minutul…

Crin Antonescu: … estimări de presă, se cheltuiesc vreo şase milioane cu deplasările preelectorale, şi să fim economi. Din punctul meu de vedere, calitatea vieţii politice româneşti nu ţine de număr, sunt de acord cu un număr restrâns, după cum sunt de acord cu ideea că Legea electorală ar trebui modificată – probabil sunt partizani … ideii de vot în două tururi. Aici sunt de acord.

Mihnea Măruţă: Mulţumesc.

Traian Băsescu: Şi eu vă mulţumesc.

Mihnea Măruţă: Am convenit cu echipele de campanie ale celor doi candidaţi ca fiecare să aibă trei minute la dispoziţie pentru a-şi prezenta viziunea asupra educaţiei. Dat fiind că suntem la Cluj, la invitaţia unui for academic, vă rog, domnule Antonescu, era rândul dumneavoastră, trei minute: viziunea despre educaţie – pe ceas.

Crin Antonescu: Cred că educaţia este o prioritate naţională – asta se susţine din 1990, nu s-a pus în practică încă – prin finanţare, în bună parte, prin legislaţie, în bună parte, prin atitudinea principalilor responsabili politici, toţi, inclusiv actualul preşedinte al României, inclusiv fostul prim-ministru al României, Călin Popescu Tăriceanu, ca să dau numai două exemple din care să înţelegeţi că nu am viziune partizană. Cred că asupra legislaţiei putem discuta foarte mult, cred că asupra educaţiei putem discuta foarte mult, dar, după părerea mea, există câteva lucruri pe care trebuie să le înţelegem şi să le facem, ca să arătăm într-adevăr că educaţia este prioritate naţională. În primul rând, să înţelegem sistemul, pe baza Pactului Naţional pentru Educaţie, care e un lucru bun, pe care l-am semnat şi noi, e un lucru bun făcut în aceşti cinci ani, cu precizarea că, din păcate, cineva nu l-a respectat, şi nu l-a respectat domnul preşedinte Băsescu şi nu l-a respectat guvernul condus de domnul Boc şi alimentat pe jumătate de domnul Geoană. În privinţa sistemului, cred că sunt trei idei fundamentale: unu – că sistemul trebuie, ceea ce s-a spus, că trebuie şi făcut să dea oameni capabili să facă faţă competiţiei europene pe piaţa muncii şi în general, să dea cetăţeni europeni adevăraţi, pregătiţi din punct de vedere civic; doi – să dea o şansă fiecărui copil şi tânăr din ţara asta, ceea ce acum, din diverse motive, nu din vina cuiva, a unui guvern sau altul, dar acum nu avem încă; şi, trei, foarte important – dacă am admis cu toţii că elevul, tânărul, studentul, este beneficiarul sistemului, să admitem şi, practic, că profesorul, învăţătorul, educatorul, sunt actorii lui principali, şi asta înseamnă să le rediscutăm grila de salarizare, asta înseamnă să înţelegem ce fac ei, adică domnule Băsescu, să nu-i mai socotim cu ora. Eu sunt profesor, vin dintr-o familie de profesori, am practicat această meserie, o respect şi n-am să întreb niciodată un profesor sau n-am să-i spun: ‘taci din gură, că dacă te iau la ore, eşti destul de bine plătit’. El nu munceşte cu ora. Dacă, eventual, veţi avea o majoritate pentru legalizarea prostituţiei, putem să discutăm despre plata cu ora. Dacă vorbim de taximetrişti, putem să discutăm de plata cu ora. Despre profesori, domnule Băsescu, nu putem discuta de plata cu ora. Putem discuta de performanţă, putem discuta formula dumneavoastră corectă în enunţ – bani contra performanţă, bani contra reformă – da? – dar nu cu ora. Or respectul faţă de educaţie este totuşi… respectul sincer faţă de educaţie la guvernanţi, la demnitari, la conducătorii acestei ţări -, este esenţial. În al doilea rând, nu putem reduce educaţia la învăţământ, la sistemul de şcoală. E vorba de educaţie publică, şi în sensul acesta cred că preşedintele ţării poate să fie un model, un model comportamental, un model de raportare la interlocutori, un model de civilizate, aşa cum n-am avut în aceşti cinci ani şi cum trebuie să avem de acum încolo, un model de raportare la această problemă încât, din atitudinea preşedintelui, din discursul lui, din comportamentul lui să înţeleagă cei care sunt mai jos decât el, ca politicieni, că toată ţinuta lor, acţiunea lor, discursul lor, induce tinerilor, copiilor, ideea că primul secret al reuşitei în viaţă e învăţătura, şi nu altceva. Modelele promovate…

Mihnea Măruţă: Mulţumesc.

Crin Antonescu: Modelele promovate în aceşti ani de către domnul preşedinte şi nu numai, mă raportez la cel mai important, n-au spus asta, şi atunci nu putem vorbi serios şi sincer despre educaţie.

Mihnea Măruţă: Vă mulţumesc! Domnule Băsescu, trei minute!

Traian Băsescu: Trei minute, cu tot cu aplauze sau fără?

Mihnea Măruţă: Fără.

Traian Băsescu: E o glumă, nu. Domnule Antonescu, să ştiţi că am căutat să fiu un model şi, spre exemplu, eu m-am dus în fiecare zi la serviciu. Nu ştiu dacă … Şi, mai ales, am încercat să fiu un model de om care respectă votul electoratului. Am fost de multe ori în contradicţie cu majoritatea parlamentară, dar niciodată nu am trădat obiectivele pe care cei care m-au votat mi le-au încredinţat. Printre altele – şi acest lucru îl veţi găsi şi în discursul de învestitură din Parlament, şi în discursul din 2007, de după suspendare, după suspendarea preşedintelui şi revenirea prin referendum…

Crin Antonescu: Da, îmi aduc aminte.

Traian Băsescu: E bine să vă aduceţi aminte.

Crin Antonescu: Întotdeauna.

Traian Băsescu: …am vorbit despre priorităţile României, una din ele fiind educaţia. Sigur, ştiu că sunteţi un om care este cadru didactic de meserie, aţi fost foarte mult timp bibliotecar, în baza acestei diplome, dar …

Crin Antonescu: Nu am fost niciodată bibliotecar, domnule Băsescu.

Traian Băsescu: Scuzaţi-mă.

Crin Antonescu: Mapa, de data asta, v-au greşit-o.

Traian Băsescu: Am înţeles.

Crin Antonescu: Mapa mea.

Traian Băsescu: Am înţeles. A, muzeograf.

Crin Antonescu: Nu e timpul trecut, bibliotecar, însă, nu am fost.

Traian Băsescu: Dar, cred că educaţia trebuie să se axeze pe câteva noi coordonate. Prima şi cea mai importantă este să se treacă de la o educaţie bazată pe memorie, pe memorarea datelor – ceea ce se face la noi în momentul de fată -, la o educaţie care să dea copiilor competenţe şi, probabil, sunt convins că putem discuta competenţele pe care trebuie să le dobândească un tânăr. Funcţie de stadiul de pregătire, de avansarea în educaţie, se fixează două niveluri. Primul este nivelul de bază, după ce se termină studiile obligatorii; şi al doilea este nivelul avansat, al educaţiei care trebuie să se dobândească la sfârşitul liceului. Printre competenţele pe care un elev trebuie să le dobândească, se află opt competenţe recunoscute şi la nivel european: competenţa în limba română şi în limba maternă; o altă competenţă este competenţa în limbi străine; o altă competenţă – competenţa matematică şi ştiinţe tehnologice.; o altă competenţă – competenţa de a învăţa şi aici o să fac o mică paranteză.

Mihnea Măruţă: 30 de secunde, domnule preşedinte.

Traian Băsescu: O să fac o mică paranteză – nu trebuie să băgăm date în mintea copiilor, ci să-i învăţăm unde să caute când au nevoie de informaţie, pentru că datele pe care acum le dăm la şcoală se găsesc foarte uşor pe calculator, pe Google, spre exemplu. Deci, esenţa este un învăţământ bazat pe competenţe create copiilor, ca să poată face faţă concurenţei de pe piaţa forţei de muncă, şi nu un învăţământ bazat pe o educaţie bazată pe memorie. Aşa cum eu, spre exemplu, am greşit spunând că aţi fost bibliotecar, şi nu muzeograf.

Crin Antonescu: Domnule preşedinte, e cea mai mică dintre greşelile dumneavoastră.

Mihnea Măruţă: Mulţumesc! Domnilor, vă rog să continuăm cu această temă, şi am să vă pun o întrebare comună, mai concretă, poate, decât această viziune, a amândurora. M-am întâlnit, ieri, cu o fostă colegă de liceu, directoare, şi am întrebat-o cât câştigă în urma aplicării noii legi a salarizării unice. Vorbim, deci, despre un profesor, director de liceu; şi mi-a zis că i-a scăzut cu 15 milioane de lei salariul şi aş vrea să vă întreb pe amândoi ce-i transmiteţi acestei profesoare?

Traian Băsescu: Aş începe eu, sau cine începe?

Mihnea Măruţă: Da, poftiţi!

Traian Băsescu: Nu cred că există salariat altul decât din sistemul de privilegii căruia să-i scadă salariul, odată cu aplicarea noii legi. Este probabil… doamna profesoară nu a analizat bine legea. Mai mult decât atât, profesorilor, prin noua lege a educaţiei, naţionale, de data aceasta, li se creează condiţii ca, funcţie de performanţele proprii şi de performanţele elevilor unde predau, să câştige încă două zone de venit, şi anume, primele pe care le dă Consiliul de Administraţie, peste salariu, şi sumele puse la dispoziţie de administraţia locală, tot peste salariu, pentru ca, dascălii, unde, la evaluări, se obţin rezultate bune pentru copii, să poată să câştige în funcţie de performanţa copiilor. Deci, cred că lucrurile merg spre bine, aici, şi nu spre rău.

Mihnea Măruţă: Vă mulţumesc! Domnule Antonescu…

Crin Antonescu: Am vorbit de recalcularea grilei de salarizare. E inacceptabil ca un om care are studii superioare, care este profesor, să plece cu… în calitate de debutant…

Mihnea Măruţă: Ce i-aţi transmite doamnei?

Crin Antonescu: Asta îi transmit, că eu socotesc inacceptabil şi că voi schimba această stare de lucruri. Am vorbit mai devreme de profesor, ca actor principal. Dacă e actor principal, trebuie şi plătit. E inacceptabil, cu nouă milioane, să te duci acasă, e inacceptabil să ieşi la pensie, după ani de muncă, cu gradul I, cu 12-13 milioane, şi e inacceptabil să le răspundem oamenilor, acum, cât de bine vor trăi în 2015. Au dreptul acum, pentru că, între altele, profesorii au fost…, corpul didactic, în general, din preuniversitar, au fost victimele celei mai urâte minciuni, care s-au spus în multele minciuni din campaniile noastre electorale, respectiv aplicarea legii, măririi cu 50% a salariilor lor, plus minciunile care au urmat, minciună împărtăşită de foarte multă lume.
Mihnea Măruţă: Vă mulţumesc!

Traian Băsescu: Vă rog să-mi permiteţi o completare! Eu regret susţinerea aplicării legii cu 50%; datorită necunoaşterii situaţiei bugetului, m-am bazat doar pe cât se cheltuise din bugetul alocat educaţiei şi am considerat că sunt resurse. Regret acea susţinere.

Mihnea Măruţă: Mulţumesc! Încă o întrebare comună, din educaţie. Există o adevărată mişcare de exod a tinerilor specialişti, în special din domeniile de înaltă performanţă din România. Există o adevărată dezamăgire de România, în aceste zile, şi cine citeşte forumurile şi blog-urile de pe Internet poate afla că tot mai mulţi oameni, pentru care s-au cheltuit foarte mulţi bani să rămână aici şi să aducă plusvaloare României, îşi găsesc viitorul în altă parte, în America, în vestul Europei, ş.a.m.d. Ce va face preşedintele Băsescu sau preşedintele Antonescu, pentru a opri acest exod, din punct de vedere legal şi din punct de vedere al mesajului spiritual?

Crin Antonescu: Credeţi că voi fi preşedinte?

Traian Băsescu: Vă las să vă iluzionaţi.

Crin Antonescu: Voi face atât cât îi stă în puteri preşedintelui, ca elementul de consens, asumat deja prin Pactul naţional de educaţie, privitor la remunerare, la statutul material al cadrului didactic, la condiţiile celelalte, ale sistemului de învăţământ, pentru a produce specialişti, să fie respectat…

Mihnea Măruţă: Ei nu pleacă mai ales din cauza banilor, domnule Antonescu.

Crin Antonescu: Eu ştiu la fel de bine ca dumneavoastră, cred, din ce cauză pleacă şi, în momentul în care vorbiţi despre dezamăgire, aş vrea să luăm în calcul că, dincolo de toate lucrurile pe care noi le putem face, evident, în limitele bugetului pe care-l avem la dispoziţie, ale turaţiei economiei, dincolo de asta, rămâne un element care nu ţine de bani, care nu ţine de şansa imediată, de a fi retribuiţi pe măsura valorii lor profesionale, ci ţine de încrederea în sistemul instituţional, în climatul politic, public, intelectual, din ţara în care trăiesc; şi eu cred că, aici, un nou preşedinte, cu o nouă atitudine, cu o nouă acţiune politică poate să le dea această încredere. În orice caz, dezamăgirea, pe care o înţeleg, am încercat-o fiecare dintre noi, în diferite momente din viaţă, pe motive politice sau nu. Dezamăgirea nu este niciodată o scuză pentru inacţiune; şi ăsta este un mesaj pe care, cu tot respectul, aş vrea să li-l transmit.

Mihnea Măruţă: Vă mulţumesc. Domnule Băsescu.

Traian Băsescu: În afara timpului întrebării, dacă-mi permiteţi o glumă!

Crin Antonescu: Vă rog!

Traian Băsescu: Vedem că pleacă foarte mulţi, dar cred că foarte mulţi români se întreabă de ce nu plecăm noi, să scape de noi.

Crin Antonescu: Văd că…

Traian Băsescu: Am spus că e o glumă, domnule Antonescu. Nimeni nu se poate lipsi de noi.

Mihnea Măruţă: Lumea şi-a adus aminte deja de celebra glumă din turul doi.

Crin Antonescu: E o glumă. Mă tem însă că mai mulţi se întreabă de ce nu plecaţi dumneavoastră. Probabil că …

Traian Băsescu: Eu sunt de-acord că…

Crin Antonescu: Dar rămânem amândoi, nu-i aşa?

Traian Băsescu: Eu sunt de-acord că poate fi şi această întrebare. Eu aş vrea acum să mă îndrept către răspunsul la întrebarea moderatorului nostru. Cred că abordăm greşit lucrurile. Şi această demagogie pe care o auzim la tot pasul: ‘ne pleacă tinerii’, ‘ne pleacă oamenii cei mai valoroşi’, trebuie s-o ducem în palierul realităţii. De ce? Sigur, spun ca un om care ştie, nu ca un om care nu ştie. Unul din eforturile majore, pe care România le-a făcut în ultimii 3 ani – şi vă asigur că am fost unul dintre cei mai consecvenţi susţinători ai acestui efort -, este legat de libera circulaţie a forţei de muncă. Suntem într-o Europă, în care, una din marile valori este libera circulaţie a forţei de muncă. Orice om valoros poate să privească pe toată piaţa forţei de muncă din Uniunea Europeană, să spună “sunt competent şi, dacă sunt competent, lucrez la laboratoarele chimice din Londra, sau lucrez în Germania, sau lucrez la Oracle, în România”, acolo unde, el consideră că ceea ce el ştie şi ce poate să facă este plătit corect. Şi, sigur, cred că a venit timpul să ieşim din această poveste: “ne pleacă tinerii”. Eu ştiu foarte multe locuri, în care s-a reuşit plata tinerilor valoroşi, la un nivel acceptabil de către ei, şi vă rog să mă credeţi că sunt nişte colective formidabile. Alatăieri, am fost la Oracle România. Sunt 1.400 de tineri, vârsta medie 26 de ani, iar în România se produc soft-uri industriale, de către aceşti tineri, care se vând în Japonia, în Germania, în Singapore, oriunde în lume. Deci, problema pe care ne-o punem este falsă, şi este o contradicţie între ce facem la nivel politic, şi ce declarăm. Vrem liberă circulaţie a forţei de muncă? Şi, toate statele Uniunii Europene, 10 din ele încă mai având restricţii, au acceptat acest concept, această valoare a Uniunii Europene, şi pentru români. Răspunsul la întrebarea dumneavoastră ar putea fi: oprim această bătălie, pentru ca românii să circule liber pe piaţa forţei de muncă, şi ne reorientăm: să rămână acasă. Este anormal, nedemocratic, soluţia este să ne batem până la ultima picătură de energie politică, pentru ca toţi tinerii din România să poată opta dacă vor să lucreze în Germania, în România, în Marea Britanie, în Belgia, Olanda, în Spania sau unde vor ei.

Mihnea Măruţă: Mulţumesc.

Traian Băsescu: Permiteţi-mi doar o frază. Cu certitudine…

Mihnea Măruţă: Cu acordul domnului Antonescu.

Traian Băsescu: Vă rog mult, domnule Antonescu!

Crin Antonescu: Vă rog, vă rog!

Traian Băsescu: Cu certitudine, aceşti tineri vor reveni în România; mare parte din ei. Şi, uitaţi-vă ce se întâmplă la bănci! Sunt foarte mulţi tineri care au lucrat în străinătate, softişti, economişti foarte buni, care, acum, sunt la băncile din România. În multe alte multinaţionale, găsim tineri care au revenit în ţară, odată cu investiţiile multinaţionale. Deci, cred că bătălia noastră trebuie să fie liber acces pe piaţa forţei de muncă, şi nu restricţii.

Crin Antonescu: Domnule preşedinte, frază contra frază. Dacă-mi permiteţi, o întrebare care nu are nici o răutate în ea; chiar n-are.

Traian Băsescu: Sunt convins.

Crin Antonescu: Câţi consilieri prezidenţiali aţi avut, dintre aceşti oameni? Un tânăr de succes, performant – tânăr zic, nu tânără; un tânăr de succes, un tânăr cu capacităţi intelectuale, cu CV profesional foarte bun, pe care, ca semnal – nu aveaţi nici o obligaţie, eu o întreb – pe care, ca semnal, să-l fi luat acolo?

Traian Băsescu: Cred că în instituţia prezidenţială sunt cel puţin 20 de tineri cu MBA-uri făcute în străinătate, şi care lucrează în instituţia prezidenţială. Ce vă pot spune, însă, domnule Antonescu, nu am acceptat niciodată ce s-a făcut atunci când a fost adus tânărul Orăşanu, prezentat, “Uitaţi-vă, este consilierul primului ministru, a devenit director la AVAS!”, iar, în spatele lui, să se întâmple ce s-a întâmplat. Nu-l lua nimeni în consideraţie.

Crin Antonescu: Ce s-a întâmplat?

Traian Băsescu: Era pus doar pentru imagine.

Crin Antonescu: Şi nu aţi putut face nimic?

Traian Băsescu: Nu, că era în timpul guvernării Năstase. Probabil nu vă spune nimic numele.

Crin Antonescu: Ba îmi spune, îmi spune, cum să nu. E un domn, preşedinte al Consiliului Naţional dintr-un partid cu care v-aţi aliat. Eu, încă nu.

Mihnea Măruţă: Domnule preşedinte, haideţi să nu intrăm în această…!

Crin Antonescu: În 2009.

Traian Băsescu: Domnule Antonescu, mă tem că e mult mai cinstit acela care face o alianţă transparentă, decât unul care stă doi ani sub papucul lui Hrebenciuc şi al lui….

Crin Antonescu: Problema este că eu nu sunt nici într-o situaţie, nici în cealaltă. Nu am avut de-a face cu nimeni.

Traian Băsescu: Nu, sunteţi sub controlul lui Patriciu. E altceva.

Crin Antonescu: A…, ia daţi-ne trei minute!

Mihnea Măruţă: 30 de secunde.

Crin Antonescu: Vreţi să vorbim despre domnul Patriciu? Despre domnul Vântu? Despre domnul Voiculescu? Poate găsim puţin timp după aceea, la economie, poate.

Traian Băsescu: Sigur. Eu cred că ne putem face.

Crin Antonescu: Eu sunt aici.

Traian Băsescu: Şi eu.

Mihnea Măruţă: Haideţi să vorbim atunci, domnilor, atunci. 30 de secunde despre domnul Patriciu.

Crin Antonescu: Apropo de oameni care lipsesc. Există oameni care lipsesc. Bunăoară, domnul Geoană. Omul a convocat, aici, o confruntare, cu dumneavoastră, ce-i drept. N-a venit, lipseşte. S-a întâmplat. Am lipsit şi eu din Parlament, cum aţi arătat. S-a întâmplat. Niciodată, într-un moment important, dar nu asta este semnificativ. Dar, domnule preşedinte, poate că dumneavoastră v-aţi dus în fiecare zi la serviciu, nu neg asta, pentru că nu am fost nici la Anvers, nici după aceea…

Traian Băsescu: E foarte important ce faci la serviciu, nu dacă te duci.

Crin Antonescu: … guvernele lui Iliescu, nici la Cotroceni să semnăm condica. Problema este însă că aţi lipsit tare mult ca preşedinte, vreo 5 ani.

Traian Băsescu: Domnule Crin Antonescu, pot să accept ideea asta. Am lipsit din anturajul celor care vă susţin pe dumneavoastră, dar nu înseamnă că am lipsit românilor.

Crin Antonescu: Păi, nu. Cei care mă susţin pe mine v-au simţit lipsa. Şi e vorba de români, să ştiţi. Nu toţi, nişte români. Vom vedea câţi.

Traian Băsescu: Ştiu, ştiu. Şi Dan Voiculescu mi-a simţit lipsa, şi Ion Iliescu, şi Hrebeciuc, că nu s-au făcut alianţele de la Grivco, nici cu mine, dar, cu dumneavoastră – da.

Crin Antonescu: Cu dumneavoastră, domnule Băsescu, s-au făcut. Păi, dumneavoastră şi Ion Iliescu aţi fost colegi în două partide – mă rog, v-a fost mai şef. Eu nu. Cu domnul Voiculescu…

Traian Băsescu: De-acord.

Crin Antonescu:… cu domnul Iliescu, cu domnul Geoană, cu domnul Hrebenciuc, cu domnul Vanghelie aţi fost aliat. Eu încă nu. Cine a făcut coaliţia de la Grivco? Dumneavoastră, din când în când, când aţi avut nevoie. În guvernul lui Iliescu, după mineriadă, nu am fost eu.

Traian Băsescu: Da. domnule Antonescu, eu sunt de-acord cu abordarea dumneavoastră. Ea nu are miez de realitate şi, până la urmă, nu toţi trebuie să avem responsabilitatea corectitudinii într-o campanie, dar aş vrea să vă spun altceva. Sunteţi mai vechi, în politică, decât mine. Eu nu am fost nici în partid cu Ion Iliescu….

Crin Antonescu: Ei cum să nu?

Traian Băsescu: În FSN.

Crin Antonescu: Nu, Partidul Comunist vorbesc.

Traian Băsescu: Da, dânsul era…

Crin Antonescu: Nu e un partid care să fie uitat. Domnule preşedinte…

Traian Băsescu: Cu o singură deosebire: eu am avut curaj să condamn crimele comunismului, pe când dumneavoastră, ca liberal, aţi râs cu Ion Iliescu şi cu Vadim Tudor, când eu eram făcut în toate felurile, în Parlament. Asta este deosebirea între mine şi cei care nu au curaj să-şi asume responsabilitatea gesturilor importante pentru ţară.

Mihnea Măruţă: Vă mulţumesc. Haideţi să revenim, v-aţi jucat un pic, haideţi să revenim la teme serioase.

Traian Băsescu: Aş răspunde, totuşi, la întrebarea pusă, dacă nu mă înşel, era o întrebare pentru amândoi, a răspuns domnul Antonescu.

Mihnea Măruţă: Aţi răspuns şi dumneavoastră.

Traian Băsescu: Ăsta a fost răspunsul meu?

Mihnea Măruţă: Cel de dinainte, deci suntem chit.

Traian Băsescu: Să vedeţi, dacă aş fi răspuns, ce răspundeam.

Mihnea Măruţă: Vă propun să trecem la o temă economică. Domnule Antonescu,…

Crin Antonescu: Vă rog.

Mihnea Măruţă: Probabil, principala idee a programului dumneavoastră economic este relaxarea fiscală, reducerea TVA şi reducerea cotei unice de impozitare la 10-12% şi vreau să vă întreb, presupunând că veţi fi ales preşedinte: cum veţi reuşi să impuneţi această cotă, ţinând cont că PNL are doar 20% în Parlament, PSD, prin gura preşedintelui Geoană, a declarat că cota unică este un eşec, citez de pe site-ul domnului Geoană, iar singura variantă ar fi Partidul Democrat Liberal, care nu refuză o asemenea ipoteză.

Crin Antonescu: Acuma, ce se declară prin gura domnului Geoană să nu mai luăm în discuţie, că lipseşte omul, nu-i aici şi nici să nu luăm…

Mihnea Măruţă: Un citat de pe site-ul mirceageoana.ro.

Crin Antonescu: Poziţia domnului Geoană şi, mă rog, a colegilor săi de partid a fost de-a dreptul caraghioasă, în chestiunea asta. S-au văicărit foarte tare, 2003, 2004, 2005, cum că această cotă unică este singura treabă bună pe care am făcut-o împreună, ca partide. Îi va sărăci români, va goli bugetul de stat, şi aşa mai departe. Cunoaştem lamentaţia socialistă, plânsul de mila săracilor, în vreme ce ei, de câte ori au guvernat, au produs şi sărăci şi bogaţi. Sărăci, milioane de români, bogaţi, oamenii pe care îi cunoaşteţi, pe care i-a bifat domnul Hrebenciuc şi cu ceilalţi.

Mihnea Măruţă: Cum veţi impune această relaxare?

Crin Antonescu: Nu este vorba de a impune. Eu, în programul meu, pentru candidatura la preşedinţie şi pentru în eventual mandat prezidenţial, am specificat foarte clar că ălă nu poate fi un program de guvernare, am specificat, de asemenea, ca să se ştie că asta este o schimbare, că, eu, ca preşedinte, nu voi încerca să impun ceva Guvernului, voi pleda pe lângă guvern, eventual, pentru o soluţie sau alta, dar am simţit nevoia, pentru că frământă această chestiune opinia publică, aşa cum şi domnul Băsescu şi domnul Geoană, şi ceilalţi candidaţi, şi lideri politici în general, simt nevoia să dea răspunsuri privitor la criză, la ieşirea din criză, am simţiţi nevoia să enunţ câteva idei, câteva elemente de viziune…

Mihnea Măruţă: Domnule Antonescu, un român care vă votează speră că va scădea cota unică, aşa cum aţi promis în program.

Crin Antonescu: Păi, va şi scădea cota unică şi va scădea şi TVA-ul şi se va elimina tot acest păienjeniş fiscal şi va scădea şi CAS-ul …, imediat.

Mihnea Măruţă: Cum faceţi şi cu cine faceţi majoritatea?

Crin Antonescu: Asta, în primul rând, cine o face? O face guvernul, şi guvernul acela va avea un program economic, care va include aceste lucruri. Că din el o să facă parte liberali, foarte probabil, deloc sigur, nu este 100% sigur, pentru că eu nu candidez ca să fiu preşedinte spre a veni un partid la guvernare. E probabil. Că va face parte PSD? Păi, PSD este în stare să facă parte din orice guvern, indiferent cât sunt taxele, nu asta este problema lor. Problema lor este să fie, acolo, la buget. Că va fi PD? – care, într-adevăr, are o viziune mai apropiată de a noastră, şi chiar domnul Băsescu a vorbit, dacă nu reţin eu greşit, la un moment dat despre posibilitatea scăderii cotei unice, iarăşi, toate aceste lucruri se pot discuta, de asta sunt consultări cu partidele, de asta se elaborează un program de guvernare, dar eu, ca preşedinte, am această viziune şi voi susţine, în limite constituţionale, constituirea unui guvern şi al unei majorităţi în spatele lui, care să acţioneze hotărât în plan economic cu aceste măsuri şi, desigur, cu altele.

Mihnea Măruţă: Vă mulţumesc. Domnule Băsescu, precizări la această temă?

Traian Băsescu: Eu mă voi bate pentru ce cred, n-o să stau, plutind la Cotroceni, să spun “eu am scris acolo, dar astea sunt nişte prostii”.

Mihnea Măruţă: Despre relaxarea fiscală.

Traian Băsescu: Astea-s nişte prostii, care, dacă vor să le ia partidele în seamă, bine, dacă nu, nu. Eu ce am în program, cred. Şi, spre exemplu, eu nu vorbesc în programul meu, în momentul de faţă, despre o relaxare fiscală, pentru că este nerealist. Avem un deficit al bugetului de stat de peste opt procente, ceea ce înseamnă că, aici, trebuie să ne aşezăm în zona prudenţei. Ceea ce am spus, însă, este că va trebui să vedem 2011, dacă se reia creşterea economică la parametrii suficient de ridicaţi, putem analiza posibilitatea coborârii cotei unice, de la 16 la 14 %, dar nu mai mult.

Traian Băsescu: Însă, din prudenţă, nu mi-am permis să introduc în programul politic aşa ceva. Repet, însă, pentru orice este în programul meu politic, eu înţeleg să lupt, încercând să coagulez partidele sau ce pot. Având un partid care are cam 38 de procente în parlament, am oarecare şanse ca programul politic să devină realitate, cum au devenit destule.

Mihnea Măruţă: Exact din programul dumneavoastră politic vreau să vă întreb. Vorbiţi acolo despre necesitatea de a reduce de la circa 30%, la circa 10%, populaţia implicată în agricultură…

Traian Băsescu: Aşa este.

Mihnea Măruţă: … dar, pe de altă parte, vorbiţi şi despre supraaglomerarea urbană, ceea ce înseamnă că mulţi, după părerea dumneavoastră – înţeleg eu ca şi cititor – mulţi dintre orăşeni ar fi bine să se mute în mediul rural. Cum sunt stimulaţi, în viziunea domnului Băsescu, cum sunt stimulaţi intelectualii de tip medici, învăţători, să se întoarcă în mediul rural şi, în acelaşi timp, să şi scadă populaţia agricolă?

Traian Băsescu: Nu. Cred că faceţi o confuzie de interpretare. Eu nu vorbesc de scăderea populaţiei agricole, ci de scăderea populaţiei care trăieşte din agricultură, pentru că aici România are cea mai mare rezervă de creştere de productivitate. Avem 45% din populaţie în mediul rural, din care 30% din populaţie este populaţie care trăieşte din lucrări agricole. Obiectivul meu este să valorificăm acest potenţial de creştere de productivitate pe care îl avem în mediul rural, şi nu vizez terminarea procesului în cinci ani – este o viziune pentru 10-15 ani, dar ea trebuie aplicată începând din anul următor. Adică, în mediul rural, în momentul de faţă, se face pur şi simplu producţie agricolă. Acolo trebuie să generăm politici, prin care oamenii să se asocieze şi să instaleze mici linii de procesare a producţiei agricole, ca de exemplu în comunele unde oamenii se ocupă cu creşterea de animale, trebuie să avem linii de procesare a laptelui, linii de procesare a cărnii, în aşa fel încât la oraş să plece bunuri alimentare, şi nu materie primă agricolă. O clipă. Dacă avem fructe, spre exemplu, specificul zonei, trebuie să amplasăm linii de procesare care să valorifice fructele în compoturi, conserve, etc. Ce înseamnă asta? Că tinerii şi femeile din mediul rural îşi vor găsi un loc de muncă în industria creată în mediul rural…

Mihnea Măruţă: Vă mulţumesc.

Traian Băsescu: … şi pentru asta utilizăm bani europeni – sunt peste opt miliarde de euro la dispoziţia programelor de dezvoltare rurală şi pentru IMM-uri, în total. Aş mai face o singură menţiune: până când nu dirijăm, nu împingem, nu stimulăm apariţia de IMM-uri în mediul rural, micul fermier va rămâne sărac, pentru că producţia agricolă nu poate să-i aducă prosperitate, ci numai producţia agricolă procesată într-o industrie alimentară aduce plus valoare, locuri de muncă şi taxe la primărie.

Mihnea Măruţă: Vă mulţumesc. Domnule Antonescu.

Crin Antonescu: Da.

Mihnea Măruţă: Dacă doriţi să vorbiţi despre această temă.

Crin Antonescu: Despre ce are domnul Băsescu în program referitor la agricultură?

Mihnea Măruţă: Despre problema agriculturii. Dacă aveţi… Un minut.

Crin Antonescu: Despre problema agriculturii putem să vorbim mult şi bine. Suntem în situaţia în care…

Traian Băsescu: Păi, se vorbeşte de 20 de ani…

Crin Antonescu: … în situaţia în care…. Da, se vorbeşte şi se guvernează, domnule Băsescu.

Traian Băsescu: Aşa e.

Crin Antonescu: Şi eu nu am guvernat. În situaţia în care – cu toate aceste cuvinte foarte frumoase, care seamănă la indigo cu ce ne va povesti domnul Geoană, când va fi prezent şi unde, nu ştiu, dar ne va povesti, probabil povesteşte la Măcin acum – dincolo de asta, subvenţiile n-au fost în acest an plătite, crescătorii de animale v-au vizitat, şi sigur că n-a fost un moment foarte plăcut, pentru ei, pentru dumneavoastră, presupun că da; şi în ceea ce priveşte agricultura românească în general, eu cred că trebuie s-o abordăm discutând despre spaţiul rural românesc, despre problema, nu doar a agriculturii, ci de problema agrară din România, şi mai ales despre politica României în Uniunea Europeană, în acest domeniu. N-am avut ceva coerent. Trebuie să avem ceva coerent, într-adevăr, pe durată şi, dacă se poate, consensualizat. Asta e tot ce putem să spunem acum şi cred oricum că, fiind vorba de o temă care atinge cumva sau implică şi elemente de politică externă, preşedintele are această obligaţie şi această posibilitate, oricum, să coordoneze cumva aceste linii, restul fiind, sigur, al guvernului.

Traian Băsescu: Vă mulţumesc pentru misiunea pe care mi-o daţi să coordonez agricultura.

Crin Antonescu: Nu, nu mai era vorba de dumneavoastră, să ştiţi.

Mihnea Măruţă: Mai am o întrebare simplă, după care am să…

Traian Băsescu: Ştiţi ce rugăminte aş avea? Să nu strecurăm dezinformarea în dezbaterea noastră. Vă pot spune, pentru că mă interesează, şi pentru acum, şi pentru în continuare, problema subvenţiilor a fost rezolvată în acest an cum nu a fost rezolvată în nici un alt an, când subvenţiile s-au plătit în două etape pentru animale.

Crin Antonescu: Şi oamenii aceia erau SPP-işti deghizaţi sau ce erau, domnule Băsescu?.

Traian Băsescu: Nu.

Crin Antonescu: Care au venit la dumneavoastră, acolo, la gard.

Traian Băsescu: Erau liberali deghizaţi, na.

Crin Antonescu: Liberali erau?

Traian Băsescu: Deci, nu vreau să aduc un afront liberalilor, dar …

Crin Antonescu: Nici eu SPP-iştilor, că-s oameni serioşi şi le-aţi tăiat sporurile.

Traian Băsescu: … dar cred că, în momentul de faţă, dacă ne limităm strict la subvenţii, care anul acesta s-au plătit, pentru informarea dumneavoastră – la găini s-au plătit 80% din subvenţie, subvenţia la hectar se plăteşte, este în curs de achitare integrală, iar subvenţia pentru animale, ca niciodată, se plăteşte 90% parte din buget, parte de la bănci, înainte de 31 decembrie. De regulă, se plătea în două tranşe: o tranşă toamna, o a doua tranşă – februarie anul următor. Deci, asta este informaţia corectă.

Crin Antonescu: Şi atunci de ce se plâng oamenii peste tot, domnule preşedinte, că acum lăsăm orice glumă la o parte? Eu i-am întâlnit peste tot în ţară…

Mihnea Măruţă: Domnilor, haideţi să revenim la…

Traian Băsescu: Domnule Antonescu, este vorba de faptul că mecanismul de distribuţie nu este, probabil, extrem de eficient peste tot, dar banii sunt daţi, sunt convins că vor ajunge la vreme subvenţiile.

Crin Antonescu: Şi noi putem să ne mulţumim cu cifre? Realitatea nu e în cifre, e în viaţa oamenilor, îi întâlnim, ne mai dăm jos din maşină, nu? Mai vorbim. Dumneavoastră sunteţi recunoscut ca cel mai mare navigator de mulţime, faci băi de mulţime de atâta vreme. Chiar nu-i vedeţi?

Traian Băsescu: Nu vă daţi jos din maşină mai mult decât mine şi …

Crin Antonescu: Şi nu-i vedeţi?

Traian Băsescu: … dovada faptului că ştiu ce li se întâmplă, este că i-am şi sprijinit să obţină 90% din subvenţie, domnule Antonescu.

Crin Antonescu: Păi, bun, dar să ajungă banii la oameni.

Traian Băsescu: Au început să ajungă, nu pot ajunge într-o zi. Dacă trecea Poşta la domnul Vântu, ajungeau.

Crin Antonescu: Asta e problema dumneavoastră cu domnul Vântu, nu e a mea.

Traian Băsescu: Dar la Vântu, nu la ţărani.

Crin Antonescu: Dacă nu i-aţi dat-o patru ani, cât v-a susţinut, acum nu ştiu, nu-i problema mea.

Traian Băsescu: Am fost tot timpul susţinut, dar…

Mihnea Măruţă: Mulţumesc. Mai am o întrebare simplă, înainte de a vă ruga să vă adresaţi propriile întrebări. Ce carte şi ce film aţi citit ultima dată şi v-a plăcut? Domnule Băsescu!

Traian Băsescu: Ultima carte este Cărtărescu. Am încercat să acopăr un gol, pe care l-am creat cândva, în documentarea mea legată de aproape clasici în viaţă şi ultimul film este …

Mihnea Măruţă: Cărtărescu, ce, domnule preşedinte?

Traian Băsescu: “Levantul”. Ultimul film pe care l-am văzut, cred că a fost un film documentar pe Discovery, zilele trecute, de la premierea lui “Patru, trei, doi”, nu am mai ajuns în nici o sală de cinematograf.

Mihnea Măruţă: Domnule Antonescu.

Crin Antonescu: Ultima carte pe care am…

Traian Băsescu: “Patru, trei, doi” a lui Mungiu.

Mihnea Măruţă: Mulţumesc.

Crin Antonescu: Cristian, nu 332 al Alinei.

Traian Băsescu: Da.

Crin Antonescu: Da, ultima carte pe care am citit-o este o carte despre creştere şi decădere, “Creşterea şi decăderea Imperiului Britanic”. Cartea mea favorită rămâne “Maestrul şi Margareta” şi filmul…

Traian Băsescu: Aveţi şi o apropiere de decădere…

Crin Antonescu: Eu încă nu am crescut, domnule preşedinte. Staţi puţin, că nu de decăderea mea e vorba… Şi, şi filmul meu preferat, pe care îl văd, îl revăd la răstimpuri, şi am făcut-o recent, este “Parfum de femeie”, cu Al Pacino.

Traian Băsescu: Şi, de ce vă supăraţi ori de câte ori auziţi de femei la Cotroceni, atunci?

Crin Antonescu: A… daţi-mi voie să vă răspund! Pentru că…

Mihnea Măruţă: Trecem la întrebări. Un minut, răspunsul fiecăruia. Vă rog!

Crin Antonescu: Pentru că… da… nu… vreau să răspund aici, în jumătate de minut. Pentru că în ţara asta sunt foarte multe femei… noi suntem cam misogini, ştiţi, noi bărbaţii din politica românească…

Traian Băsescu: Dumneavoastră. Eu, nu.

Crin Antonescu: Bun, bun. Să ştiţi că noţiunea este, un pic, cam complicată… asta, de misogin. Bun. În politică, noi am procedat: suntem, în continuare, o societate destul de conservatoare, şi, modelele feminine răzbat greu, şi, prin anumite mijloace, – din păcate – doar. Modelele feminine, de pildă, şi discursul raportat la femeie, în timpul mandatului dumneavoastră, sunt nepotrivite. Aţi promovat femeia-obiect, femeia cu succes facil, aţi vorbit despre ‘păsărică’, despre o femeie, nu despre un bărbat, i-aţi smuls telefonul, unei ziariste, nu unui ziarist, aţi invitat ‘pe masă’ o ziaristă, nu un ziarist. Asta înseamnă o atitudine nepotrivită faţă de femei şi n-am vorbit, şi n-am făcut-o suficient, şi n-am trimis nişte mesaje, şi n-am promovat modelul femeii pe care societatea, într-adevăr, creşte: femeia care ţine casa, care creşte copii, deşi – cu respect vă spun – aveaţi la îndemână un asemenea model, îl puteaţi promova mai mult – e chiar doamna Băsescu – şi, de asemenea, modelul femeii de succes care pe învăţătură face carieră, nu pe tupeu, modelul femeii de succes care câştigă admiraţia nu prin lucruri văzute ci prin lucruri care se simt, care se construiesc; Aţi promovat prea puţin modelul ăsta, şi, din păcate, femeile din România nu sunt doar ‘păsărici’, ‘ţigănci împuţite’, şi nici femei cu succes uşor.

Mihnea Măruţă: Domnule Băsescu.

Crin Antonescu: Asta, apropo de femei; putem să dezvoltăm. Subiectul e pasionant.

Traian Băsescu: Domnule Antonescu, cred că greşiţi în abordarea dumneavoastră, cel puţin în ceea ce mă priveşte, şi, decenţă ar trebui să vă spună că un bărbat, care are trei femei în casă, le respectă. Un bărbat, căruia nu i s-a întâmplat nici un incident dramatic, în care să-şi lase soţia singură, şi să ajungă în situaţii dificile. Vreau să vă corectaţi imediat şi să cereţi scuze pentru ce aţi spus. Pentru mine, femeia este mult mai importantă – orice femeie – decât dumneavoastră…

Crin Antonescu: A, bun. Nu despre asta e vorba.

Traian Băsescu: …decât dumneavoastră. Dumneavoastră nu aveţi în societate valoarea unei femei – oricare dintre ele. Până şi aceea pe care… căreia i-am cerut scuze ca am jignit-o… exact pentru că vorbiţi aşa despre femei.

Crin Antonescu: Cum? Nu vă tulburaţi, că n-am vrut să vă jignesc şi, oricum, … n-am jignit femeia. Am spus că aţi promovat un model de femeie care nu e cel mai sănătos în societatea românească. Asta am spus, şi n-am de ce să-mi cer scuze.

Traian Băsescu: De ce nu e sănătos modelul pe care îl vedeţi dumneavoastră? Nu ştiu ce model vedeţi. Vreau să ştiţi că…

Crin Antonescu: Femeile pe care le-aţi promovat în politică, de exemplu. Despre asta vorbesc.
Traian Băsescu: Păi, Adriana Săftoiu e membru la dumneavoastră, doamna Renate Weber este membru la dumneavoastră…

Crin Antonescu: Nu le-aţi promovat dumneavoastră, domnule Băsescu. Nu le-aţi promovat dumneavoastră. Sunt femei… Adriana Săftoiu…

Traian Băsescu: Adriana Săftoiu este membră a dumneavoastră, Renate Weber este membră a dumneavoastră. Sunt femei promovate de mine, în politică.

Crin Antonescu: Nu, nu…

Traian Băsescu: Altceva v-a atras atenţia… Altceva vă înfurie, domnule Antonescu.

Crin Antonescu: Nu mă înfurie nimic. Pe dumneavoastră vă văd un pic nervos.

Traian Băsescu: Vă înfurie şi o femeie care, în afara de a fi inteligentă, este şi frumoasă. Eu iubesc şi apreciez femeile frumoase.

Crin Antonescu: Dar, despre cine e vorba? Dar despre cine e vorba, domnule preşedinte?

Traian Băsescu: De soţia mea, domnule Antonescu.

Crin Antonescu: A, bineînţeles. Tocmai de asta, vă spun că, poate, a fost promovată prea puţin, în raport cu alte doamne. Adriana Săftoiou… staţi puţin, să restabilim un adevăr… Adriana Săftoiou…

Traian Băsescu: Soţia mea a fost enorm promovată. Este prima doamnă a României.

Crin Antonescu: Foarte bine. Poate că dumneaei mai merita un mandat. Dumneavoastră, cred că nu.

Traian Băsescu: Problema dumneavoastră este că o să-l luăm împreună, şi eu, şi ea.

Crin Antonescu: Eu sper că există o persoană în România cu care să vă puteţi înţelege. Sper din suflet asta. Dar eu…

Traian Băsescu: Eu nu vreau să mă înţeleg cu o persoană. Eu vreau să mă înţeleg cu românii, domnule Antonescu, nu cu persoana.

Crin Antonescu: Nu prea aţi reuşit, nu prea aţi reuşit, însă mesajul meu cred că a fost destul de clar.

Mihnea Măruţă: Domnule Antonescu, vă rog, întrebarea de final pentru domnul Băsescu.

Crin Antonescu: Câte întrebări, de când vă aştept! Domnule Băsescu, de când vă aşteaptă atâţia români să vă întrebe, alţii decât, mă rog…

Traian Băsescu: Ce aţi făcut în ultimii cinci ani?

Crin Antonescu: Nu, că asta ştiu. De ce aţi făcut asta, domnule preşedinte? Domnule Băsescu, haideţi să vă pun o întrebare, să aleg din atâtea. N-am să vă întreb cum v-aţi simţit dumneavoastră când un consilier, domnul Avramescu, îi spune lui Andrei Marga că e un zero şi nu a citit o carte? Cum v-aţi simţit lângă Solomon, la Craiova, pe scenă, când i-aţi spus lui Dinescu că nu mai are ce căuta în Oltenia dacă nu-şi bagă minţile în cap? Nu asta. Dumneavoastră aţi condamnat oficial comunismul şi, spre deosebire de ceea ce tot repetaţi, şi îmi pare rău că o faceţi şi dumneavoastră, nu doar oamenii care, sigur, nu contează ce spun, din anturajul dumneavoastră, că noi am fi râs. Nu am râs. I-am mai spus asta şi unui gazetar care vă preţuieşte, dintre mulţii, şi l-am invitat să pună caseta. Ne-am ridicat în picioare de cel puţin patru-cinci ori şi v-am aplaudat, chiar dacă…

Traian Băsescu: În faţa mea e bine să vă ridicaţi, domnule Antonescu.

Mihnea Măruţă: Vă rog să puneţi întrebarea, domnule Antonescu.

Crin Antonescu: …chiar dacă ştiam bine raporturile dumneavoastră cu comunismul, sinceritatea dumneavoastră în raport cu asta. Gestul merita salutat şi l-am salutat. Cum vă simţiţi dumneavoastră acum, când peste două treimi dintre români vă consideră mai rău decât Ceauşescu, conform analizelor sociologice?

Traian Băsescu: Domnule Antonescu, o să vă răspund. Sunt o politician care în cinci ani a avut curaj, repet, să condamne comunismul, un politician care a avut curaj, repet, să predea două milioane de dosare din arhivele Securităţii la CNSAS.

Crin Antonescu: Chiar toate?

Traian Băsescu: Da.

Crin Antonescu: Toate?

Traian Băsescu: Sunt un politician care a avut curaj să vină în faţa parlamentului să vă spună “domnilor parlamentari, trebuie să vă reformaţi”. Sunt un politician care a avut curaj să susţină că presa trebuie să fie liberă, domnule Antonescu şi să suporte consecinţele libertăţii presei. Sunt un politician care a ştiut să-şi ducă ţara în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, şi nu aşa cum propunea domnul Patriciu, să mai amânăm, că mai era de privatizat Romgazul. Sunt un politician care a avut curaj, când toţi râdeaţi de politica externă, să spună “avem nevoie de militari americani la frontiera de est a României” şi a adus militari americani în bazele româneşti de pe frontiera de est. Sunt un politician care, atunci când râdeaţi, nu înţelegeaţi, nici nu ştiaţi unde este Marea Neagră… Spuneam “Marea Neagră este o zonă strategică”, iar astăzi Marea Neagră este obiect al sinergiei Mării Negre şi obiectiv strategic al NATO, summit care s-a desfăşurat la Bucureşti. Sunt un politician care atunci când aţi ieşit de la Biroul Permanent Naţional şi strigaţi toţi să ne retragem trupele din Irak, a spus nu, România are onoare şi vom rămâne acolo până ne terminăm misiunea şi iată că anul acesta trupele noastre, cu misiunea îndeplinită, au trecut la Bucureşti pe sub Arcul de Triumf. Sunt un politician care, pe credibilitatea ţării, dar şi a lui, a reuşit să convingă liderii lumii că locul în care summitul NATO, cel mai mare din istoria organizaţiei, se poate desfăşura se numeşte Bucureşti, iar astăzi toate documentele NATO fac referire la deciziile summitului de la Bucureşti, care se derulează. Sunt politicianul care, atunci când toţi vă cam repezeaţi să semnaţi South Stream, şi dumneavoastră, şi vecinii noştri spuneam “nu, există un singur mare proiect european”, se numeşte Nabucco, iar Guvernul României, acum o lună şi jumătate, a semnat acordul pentru Nabucco. Sunt politicianul care a lăsat ţara puţin mai mare, domnule Antonescu.

Crin Antonescu: Domnule Băsescu, nu v-am întrebat cine sunteţi, ci cum vă simţiţi.

Traian Băsescu: Nu, nu. Nu mai aveţi răbdare? Vă mai spun.

Crin Antonescu: Pur şi simplu, am multă răbdare. Românii nu mai au răbdare.

Traian Băsescu: Ca să vă trag concluzia.

Crin Antonescu: Vă rog.

Traian Băsescu: Sunt politicianul care a lăsat ţara mai mare cu circa 9000 de kilometri pătraţi – în timpul meu s-a derulat procesul de la Haga, cu suportul, cu deciziile luate în CSAT. România are 9000 de kilometri pătraţi mai mult, sigur, şi cu expertiza juriştilor de la MAE şi din străinătate. Altfel spus, domnule Antonescu, cred că sunt un politician care are ce să spună românilor la sfârşit de mandat. Nu ştiu dacă veţi avea vreodată această ocazie, să faceţi raportul onestităţii către o naţiune. Nu cred că vi se va întâmpla, dar totuşi înţelegeţi că ceea ce se face la televiziuni, am mai văzut şi aţi văzut şi dumneavoastră, şi vă chem să privim la ele tocmai dumneavoastră spuneaţi de televiziunile mogulilor, parcă m-aţi fi citat. Ce vedem acolo?

Mihnea Măruţă: Domnule Băsescu, vă rog.

Traian Băsescu: Permiteţi-mi un răspuns complet. Ce vedem acolo? O atmosferă creată de genul “preşedintele face scandal”, “preşedintele face dezbinare”. Păi, domnule Antonescu, dumneavoastră vă spun: să nu credeţi în asta şi vă dau argumentele: este acelaşi sistem pe care l-am văzut la Timişoara – vă aduceţi aminte? Nişte români făceau scandal, nişte români erau huligani – astea erau televiziunile din ’89 din decembrie, asta ni se întâmplă acum pe unele televiziuni. Aduceţi-vă aminte Chişinăul. Acei tineri, care au ieşit să se revolte pentru fraudarea votului de către comunişti erau etichetaţi ca făcând scandal. Ei, priviţi la televiziunile lui Vântu şi a lui Voiculescu şi vedeţi că preşedintele României este etichetat ca făcând scandal, dar eu, în mandatul meu, am respectat sută la sută angajamentele pe care le-am făcut faţă de români, deşi nu am reuşit să le împlinesc toate. Urmează, continuă reforma statului român. Vă mulţumesc pentru întrebare.

Mihnea Măruţă: Vă mulţumesc. O întrebare pentru domnul Antonescu.

Crin Antonescu: O secundă…

Traian Băsescu: Domnule Antonescu…

Crin Antonescu: O secundă doar, domnule Băsescu, pentru adevărul istoric.

Mihnea Măruţă: Da, o precizare.

Crin Antonescu: Se poate comenta foarte mult, nu comentez. Cam nerecunoscători românii, constat, faţă de acest palmares al dumneavoastră. Un singur lucru, însă: vă invit să fim corecţi. În momentul când s-a pus problema retragerii din Irak, am fost singurul politician liberal care public mi-am contrazis primul ministru şi ministrul Apărării.

Traian Băsescu: Vă mulţumesc.

Crin Antonescu: Nu ne puneţi de-a valma.

Traian Băsescu: Vă mulţumesc.

Crin Antonescu: Vă mulţumesc şi eu.

Traian Băsescu: Vă mulţumesc. De asta aţi ajuns candidat.

Crin Antonescu: De asta o să ajung preşedinte.

Traian Băsescu: Nu.

Crin Antonescu: Mă rog. Mai vedem.

Traian Băsescu: Domnule Antonescu, pentru că aveţi astăzi de la mine o bilă albă, aţi venit să participaţi la o dezbatere ţinând cont că preşedintele în funcţie are totuşi un program mult mai încărcat decât al candidaţilor care nu exercită această funcţie, mai ales un preşedinte care, datorită votului din parlament, trebuie să încerce să substituie în reprezentare şi guvernul, şi parlamentul, care şi-a luat puţin concediu, deci aveţi o bilă labă că aţi venit. Pentru acest lucru nu vă pun nici o întrebare.

Mihnea Măruţă: Vă rog să respectaţi formatul şi altfel îi vor acorda domnului Antonescu cinci minute, la fel ca şi dumneavoastră.

Traian Băsescu: Vă mulţumesc.

Mihnea Măruţă: Domnule Antonescu. Sau haideţi să facem…

Crin Antonescu: Permiteţi o glumă, pentru că sunteţi un om cu simţul umorului. O s-o spun, cu speranţa că o permiteţi.

Traian Băsescu: Aveţi în vedere că fac şi eu o glumă pe urmă.

Crin Antonescu: Faceţi. Nu păreţi foarte voios azi. Dar, în fine, ne revine.

Traian Băsescu: Nu, sunt puţin…

Crin Antonescu: Ceea ce avem în noi nu se pierde niciodată. Dumneavoastră aţi spus că – apropo de bilele astea, eu vă mulţumesc, îmi daţi, nu îmi luaţi – aţi spus că dacă nu mai ieşiţi preşedinte, plecaţi pe mare.

Traian Băsescu: Da, pentru că am o meserie, o meserie bună.

Crin Antonescu: Meserie aveţi, dar cu ce plecaţi, că flotă nu mai aveţi?

Traian Băsescu: Vă răspund la întrebare, domnule Antonescu.

Crin Antonescu: Sunt întrebări, domnule preşedinte, pe care eu nu vi le-am pus pentru că aştept în continuare un răspuns de la dumneavoastră.

Traian Băsescu: Aş vrea să vă răspund.

Crin Antonescu: Vă rog.

Traian Băsescu: Nu m-am aşteptat niciodată ca dumneavoastră să aveţi abordarea securiştilor de după Revoluţie, spunând că preşedintele în funcţie a furat cândva flota.

Crin Antonescu: Dar nu am spus, am spus că nu e. Eu am spus că nu e. Atât.

Traian Băsescu: Domnule Antonescu…

Crin Antonescu: Este?

Traian Băsescu: … o să vă dau o explicaţie.

Crin Antonescu: Dar nu am cerut-o.

Traian Băsescu: … pe care v-aş … Nu, dar trebui s-o dau pentru că aţi făcut afirmaţia. Nu există nici un document semnat sub numele Traian Băsescu, indiferent ce funcţie a avut, prin care să se fi aprobat vânzarea măcar a unei singure nave. Nu există. Deci o afirm la sfârşit de mandat şi la începutul celui de-al doilea mandat. Nu există un astfel de document. Iar dacă dumneavoastră aveţi impresia că este posibil să câştigi alegerile prezidenţiale folosind schemele utilizate de Honcescu – vi-l aduceţi aminte? – ieşea în fiecare seară şi spunea “Băsescu iar a mai furat câteva nave”.

Crin Antonescu: Păi m-aş mira să nu fie lângă dumneavoastră, că lângă dumneavoastră e Mischie, e Simirad, e Conţac, sunt oamenii care… E generaţia lui Honcescu.

Traian Băsescu: Da, dar nu e Iliescu, Hrebenciuc.

Crin Antonescu: Sunt lângă dumneavoastră.

Traian Băsescu: Deci nu sunt, uitaţi.

Crin Antonescu: Eu parcă aşa am văzut. În fine.

Traian Băsescu: Uitaţi-vă cine e lângă mine.

Crin Antonescu: Ei, dar câţi care nu se văd sunt lângă dumneavoastră.

Traian Băsescu: Deci, domnule Antonescu, hai să…

Crin Antonescu: Care nu se văd…

Traian Băsescu: Domnule Antonescu, lăsaţi-mă să termin, că v-am ascultat ca întotdeauna.

Crin Antonescu: Vă rog. Sigur. Păinu, că erau 5 minute de la dumneavoastră. Vă rog.

Traian Băsescu: Deci nu se pot câştiga alegerile prezidenţiale cu minciuni.

Crin Antonescu: Asta vă spun şi eu.

Traian Băsescu: Oamenii simt. Eu sunt… Am câştigat alegerile prezidenţiale, deci am o tură înaintea dumneavoastră, ştiţi, dacă e s-o luăm aşa.

Mihnea Măruţă: Haideţi să-i acordăm şi domnului Antonescu cele 5 minute. Vă rog.

Traian Băsescu: Păi nu, a deschis un subiect care vrea să lucrurile pe minciună, şi e păcat.

Mihnea Măruţă: I-aţi răspuns.

Crin Antonescu: Nu am spus decât că nu …

Mihnea Măruţă: Haideţi să păstrăm echilibrul cronologic, domnule Băsescu

Traian Băsescu: Alegerile prezidenţiale se pot câştiga numai pe corectitudine.

Crin Antonescu: Categoric. Ce aţi semnat dumneavoastră cu flota şi ce nu, nu-mi răspundeţi mie. Altora, dacă va fi cazul. Eu v-am spus doar că nu aveţi cu ce.

Traian Băsescu: Eu am vrut doar să vă informez.

Crin Antonescu: Că nu aveţi ce conduce, pentru că nu mai e flotă. Domnule Băsescu, vreau şi eu să …

Traian Băsescu: Ştiţi care e deosebirea între mine şi dumneavoastră, din acest punct de vedere?

Crin Antonescu: Ei, dar câte deosebiri ştiu?

Traian Băsescu: Brevetul meu este valabil oriunde în lume.

Crin Antonescu: E adevărat.

Traian Băsescu: Sunt printre cei care pot circula liber în lume şi care au o meserie bine plătită oriunde.

Crin Antonescu: Asta dă o explicaţie, că alţii mai au flotă. Corect.

Traian Băsescu: Da.

Crin Antonescu: Sunt multe deosebiri între noi, apropo de tema de azi: educaţie şi economie. Mi-ar fi plăcut să discutăm despre educaţia şi economiile dumneavoastră, despre educaţia şi economiile mele, şi să vedeţi acolo deosebiri foarte mari. Dar daţi-mi voie să vă adresez, cu tot respectul, şi pregătindu-mă să fiu preşedintele tuturor românilor, inclusiv al dumneavoastră, dacă o să dea Dumnezeu. Domnule Băsescu, aţi susţinut…

Traian Băsescu: Dumnezeu dă, dar nu bagă în traistă, domnule Antonescu.

Crin Antonescu: Aşa e. Aţi susţinut multe teze corecte în timpul acestui mandat. Nu m-am sfiit să le susţin şi eu ca atare, chiar când m-am pus în conflict cu…, mă rog, chiar cu colegii mei de partid. Marea problemă este că, din toate acestea, nici din lupta cu mogulii, nici din lupta cu foştii dumneavoastră asociaţi – politic, vreau să spun, Patriciu, Vântu, Voiculescu, Iliescu – nu aţi câştigat nici una din aceste bătălii. Au venit foarte mulţi oameni cu speranţă şi aţi – să nu folosesc un cuvânt dur – aţi înşelat-o, cum i-aţi înşelat pe tinerii capitalei fără locuinţă, care v-au votat la Primărie atunci când v-aţi luat o casă în Mihăileanu şi nu i-aţi dat unui cuplu de tineri o casă, aia sau alta. Aşa cum, fiu de militar, şi dumneavoastră, şi domnul Geoană, aţi înşelat aşteptarea şi nevoia de respect a unei instituţii în momentul când l-aţi pus pe Stănişoară să le taie sporurile şi să ne vândă să nouă palavre în parlament la moţiunea pe care am înaintat-o; când i-aţi permis primului ministru, domnul Boc, să includă în formula “pensii nesimţite” oameni care şi-au riscat viaţa, aţi înşelat multe. Dar tezele rămân. Şi cu cea mai bună intenţie vă spun că, dacă aş fi în locul dumneavoastră, să ştiţi că m-aş gândi bine pe cine votez. Dacă, într-adevăr, credeţi în lucrurile alea, dacă vreţi ca în România, sub preşedinţia lui Mircea Geoană, să nu se privatizeze instituţia prezidenţială, să nu se privatizeze guvernul şi să nu ne conducă mogulii, aceştia sau alţii, votaţi-mă, domnule Băsescu. Nu vă votăm.

Traian Băsescu: Domnule profesor, eu am înţeles să răspund fără să atac, în răspunsul meu. Vă rog să-mi acordaţi un drept la replică. Domnul Antonescu, cu minciunile lui Vântu, Voiculescu, nu veţi câştiga alegerile prezidenţiale.

Crin Antonescu: Nici Geoană, asta zic şi eu.

Traian Băsescu: Din păcate, mi-aş fi dorit tare mult să intraţi în turul doi, pentru că ar fi existat o garanţie că România nu ajunge nici pe mâna lui Iliescu, nici pe a lui Voiculescu, nici pe a lui Hrebenciuc. Păcat că, la sfârşit de dezbatere, aţi dus-o în derizoriul acuzaţiilor ieftine, fără acoperire. Credeam că aveţi un standard moral puţin mai ridicat. Vă mulţumesc.

Mihnea Măruţă: Mai am şi eu o rugăminte la domniile voastre.

Traian Băsescu: Ştiţi cum arată asta? Ca un laş care dă şi fuge. Eu v-am răspuns fără să vă acuz, dumneavoastră aţi profitat că aţi avut ultimul cuvânt şi aţi devenit, dintr-o dată, mic, dintr-o speranţă a mea. Vă mulţumesc.

Mihnea Măruţă: Vă mai rog, pentru un minut, domnule Băsescu şi domnule Antonescu, vă mai rog pentru un minut, daţi-mi şi mie voie.

Crin Antonescu: … domnule Măruţă, pentru că domnul preşedinte ar putea rămâne cu senzaţia că am avut ultimul cuvânt, vă rog, mai daţi-i cuvântul o dată.

Mihnea Măruţă: Vă rog să transmiteţi, pentru că suntem la Cluj, şi să răspundem acestei invitaţii, să transmiteţi câte un mesaj de 30 de secunde clujenilor. Domnule Băsescu.

Traian Băsescu: Eu nu voi ezita să continuu ceea am încercat timp de cinci ani, adică, pe fond, reformarea statului român. De la instalarea guvernului Emil Boc, am avut şansa să putem începe un proces accelerat de reformă. Trebuie reformat Parlamentul României, trebuie reformată clasa politică şi instituţiile statului. Nu am avut un mandat uşor, a fost un mandat greu, dar mi-am asumat responsabilitatea să continui ceea ce am promis şi nu am terminat în timpul primului mandat. Probabil am fost prea optimist, crezând că România poate fi schimbată în cinci ani. Este indiscutabil nevoie de continuarea proceselor de reformare a ţării. Vă mulţumesc.

Mihnea Măruţă: Mulţumesc. Domnule Antonescu.

Crin Antonescu: Sunt bucuros că s-a întâmplat la Cluj această întâlnire. Nu îmi permit să dau bile, dar felicit pe domnul preşedinte pentru curaj, şi asta e marea diferenţă între Băsescu şi Geoană. Domnul Băsescu e un om cu acţiune nefastă, e un om care nu e un făcător de pace, cum ne spune Mântuitorul, şi România are nevoie de asta, dar e un om viu, e un om cu personalitate. Domnul Geoană nu e deloc. Şi îl felicit şi îi mulţumesc pentru această dezbatere. Sunt bucuros că ea a avut loc la Cluj, în inima Transilvaniei. Am venit aici fără nici un fel de reţinere, chiar dacă azi era un mare miting al unui partid advers, le mulţumesc gazdelor, le mulţumesc pentru ospitalitate şi le spun clujenilor, ca şi tuturor românilor: ‘nu-i credeţi, jocurile nu sunt făcute, avem o şansă după 20 de ani’.

Mihnea Măruţă: Vă mulţumesc domnilor. Succes.

Sursa: www.crinantonescu.ro