Dionysos, descoperit la Ostrov, este exponatul lunii aprilie 2018, la Muzeul Dunării de Jos

Muzeul Dunării de Jos, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Călărași, expune în perioada 1 – 30 aprilie 2018, în cadrul proiectului ”Exponatul lunii”, o piesă cu valoare excepțională OPAIŢ – DIONYSOS.

Pe parcursul lunii aprilie, vizitatorii secției arheologie vor putea admira un opaiț ce-l întruchipează pe Dionysos, descoperit la Ostrov, județul Constanța, în zona Ferma 4, în urma unor cercetări de teren.

Realizare de excepţie, cu desen şi detalii fin realizate. Valva superioară, în relief, reprezintă (în stil clasic) chipul lui Dionysos copil încununat de viţă-de-vie şi struguri. Faţa bucălată, bărbia pronunţată, gura tăiată drept cu buze groase, pline. Nasul drept cu nările bine evidenţiate. Ochii migdalaţi cu pleoape bine marcate, pupila mare adâncită.

Părul cu cărare pe mijloc este pieptănat spre tâmple. El pare ridicat uşor cu ajutorul unei panglici (taenia) ale cărei capete se ridică deasupra frunţii în dreptul cărării sub forma unor corniţe. Pe creştet în relief o formaţiune alungită, răsucită, ce poate reprezenta tot o panglică sau mai probabil o coardă de viţă (ce pare ornamentată cu şapte “noduri/muguri“). Părul de pe tâmple este acoperit de câte un corymb (reprezentat prin câte trei-patru pastile) al unei cununi de din viţă-de-vie ce se arcuieşte deasupra creştetului.

În continuare pe laturile chipului frunze de vie terminate cu câte un ciorchine, totul foarte bine reliefat şi realizat. Oglinda mare în formă de frunză de viţă cu detalii foarte bine marcate, a fost rectificată după o rupere accidentală. La baza oglinzii orificiul de umplere. Toarta mică, nefuncţională (eventual putea fi folosită pentru prinderea preventivă a lămpii, pentru a nu cădea). Ciocul încadrat de volute. Picior înalt, conic, posibil, uşor ovalizat.

Este remarcabilă asemănarea formei feţei şi a detaliilor acesteia cu o statuetă din bronz descoperită la Pompei (Rediscovering Pompeii, /Sodo, A.M./, 140, cat. 5; Kaufmann-Heinimann 1998, 216, GFV14, Abb.158) şi de asemenea cu herma bifrons cu imaginea lui Dionysos adolescent ce apare în capătul tijei unui candelabru descoperit la Callatis (Preda 1965, 237-238, fig.4 şi 5; Irimia 1966, 24-26, cat. 14; Golhelm 1994, 201, cat.78 /cf. Simion G. 2003/; Traiano 1999, 290, cat.240 /cf. Simion M. 2003/; Simion G. 2003, 87, Pl. L, nr. 57, fig. 29; Simion M. 2003, 161, cat.277; Simion M. 2012, 136, cat. 174).

Asemănări găsim şi la cele patru busturi ornamentale (bacchusbusten) ce decorau un support pliabil (klappegestel) descoperit la Augst (Kaufmann-Hainemann 1977, 120-121, cat.189, tafel 119-123, sec. III p.Chr.) Multe asemănări găsim şi la o aplică aflată în Musée des Beaux-Arts din Lyon (Boucher 1973, 13, cat.25, bustul unei bacante).

Apropiată este credem şi reprezentarea figurii pe o statuetă din fildeş de la Savaria (Zoltán 1962, fig.13, tav.IX-X). Trăsături ale feţei, practic

identice apar şi la o piesă din bronz (Eros-Amor) datată sec.I-II p.Chr. (GORNY & MOSCH 222, 59, cat. 44).

Zeu al puterii roditoare a pământului, cunoscut mai ales ca zeu al vinului, numit şi Bacchus (zgomotos) atât de greci, cât şi de romani, Dionysos era fiul lui Zeus şi al Semelei, fiica lui Cadmos rege al Tebei.

O mare parte dintre scriitorii antici considerau că Dionysos ar fi originar din Tracia, de acolo cultul său extinzându-se, ulterior, spre celelalte regiuni greceşti, începând cu Atica şi Beoţia (regiuni ale Greciei antice), unde mitologia plasează o invazie a tracilor. Alţi scriitori antici afirmau însă că Dionysos era o zeitate de origine frigiană.

Unele legende susţineau că Dionysos era un zeu copil, ipostază în care era venerat la Delfi.

Se pare că iniţial (în Grecia clasică) Dionysos se prezintă ca o zeitate populară având rolul de a-l învăţa pe om să cultive viţa-de-vie, şi să facă vinul. De acea amplificarea cultului său reflectă răspândirea tehnicilor de cultivare a viţei-de-vie pe teritoriile greceşti.

Începând cu perioada elenistică apar serbările bahice din ce în ce mai îndelungate, mai complexe şi, în multe privinţe mai neînfrânate, Dionysos devenind zeul forţei roditoare a naturii, purtător al legilor şi al civilizaţiei, iubitor al păcii.

Unii au citit și asta: