Dupǎ Forint | Leul – pe locul al doilea ca depreciere faţǎ de USD

De la începutul anului şi pânǎ în prezent- Forintul a înregistrat cea mai mare depreciere faţǎ de Dolarul American ; Leul- pe locul al doilea. Alte monede din Europa Centralǎ şi de Est- deprecieri semnificative faţǎ de USD. În schimb, Yenul Japonez, Dolarul Canadian şi Peso-ul Mexican s-au apreciat faţǎ de Dolarul American.

« De la începutul anului şi pânǎ la sfârşitul sǎptǎmânii trecute, Forintul a înregistrat cea mai mare depreciere faţǎ de Dolarul American, respectiv de 23,36%, urmat de Leu, cu o scǎdere de 18,16% faţǎ de USD şi de Zlotul Polonez, cu 18,02%. Monedele statelor UE non- membre ale Zonei Euro sunt cu mult mai <<labile>> decât Euro în faţa monedei americane, arǎtând încǎ o datǎ cǎ îngrijorarea globalǎ privind aceste state o depǎşeşte pe cea privind Zona Euro », a arătat Victor Safta, directorul sucursalei din România a X-Trade Brokers, cea mai mare casă de brokeraj din Europa Centrală şi de Est.

La începutul anului, cotaţia pentru Forint era de 188,38 forinţi pentru 1 USD, iar la sfârşitul sǎptǎmânii trecute aceasta ajunsese la 232.40 forinţi pentru 1 USD, marcând deprecierea cu peste 23% a monedei maghiare. Leul a scǎzut cu peste 18%, respectiv de la 2,9507 Lei pentru 1 USD la începutul anului la 3,4868 Lei pentru 1 USD, dupǎ ce a trecut printr-un punct de depreciere istoricǎ faţǎ de moneda americanǎ, de 3,5501. Zlotul Polonez a scǎzut la rândul sǎu faţǎ de USD cu 18%, iar Coroana Cehǎ- cu 15,52%.

În 2010, Euro s-a depreciat faţǎ de dolarul american cu 15,1%, de la 1,4300 EUR pentru 1 USD la începutul anului, la 1,2140 EUR vinerea trecutǎ. « Pieţele financiare ştiu cǎ UE va interveni- mai greu sau mai uşor- pentru a susţine Euro în cazul în care dezechilibrele deficitelor bugetare se vor accentua. Stabilitatea monedei europene este în pericol, însǎ, deşi unii analişti spun cǎ desfiinţarea Euro nu trebuie exclusǎ, cred cǎ, în condiţiile care se întrevǎd în prezent, acesta ar fi un proces cu mult mai complicat şi care ar consuma cu mult mai multe resurse decât susţinerea monedei », a precizat Victor Safta.

Rubla şi Lira Turceascǎ rǎmân mai stabile faţǎ de USD, comparativ cu monedele din UE, având acelaşi <<comportament>> faţǎ de moneda europenǎ ca şi faţǎ de Euro : Rubla s-a depreciat faţǎ de dolarul american cu 4,5% de la începutul anului, iar Lira Turceascǎ a marcat o scǎdere de 5,47%.

Sunt însǎ monede care, de la începutul anului şi pânǎ în prezent, s-au apreciat faţǎ de USD : pe un loc fruntaş se aflǎ una dintre monedele <<exotice>> pentru investitori – Peso-ul Mexican, care a crescut cu 3% faţǎ de USD. America Latinǎ a depǎşit impactul negativ al crizei internaţionale, iar analiştii se aşteaptǎ la o creştere economicǎ de 4,4% a economiei Mexicului în anul curent. Şi Dolarul Canadian s-a întǎrit faţǎ de USD, cu 1,72%, creşterea economicǎ a Canadei din primul trimestru din 2010 corespunzând unei rate anualizate de 6,1%.

Yenul Japonez a crescut la rândul sǎu faţǎ de Dolarul American cu 1,39%, în condiţiile în care economia niponǎ a crescut în primul trimestru cu 5% rata anualizatǎ faţǎ de aceeaşi perioadǎ a anului trecut. « UE rǎmâne în urmǎ atât ca putere economicǎ a statelor dezvoltate din componenţa sa, precum şi ca atractivitate a economiilor emergente. Chiar dacǎ din motive diferite, anul curent va fi pentru Uniunea Europeanǎ la fel de problematic ca şi cel precedent », aratǎ analiştii X-Trade Brokers.

« În ceea ce priveşte influenţele devalorizǎrii Leului în raport cu moneda americanǎ, abia acum se poate vorbi de un start justificat al scumpirii carburanţilor : în ultimele patru sǎptǎmâni, Leul a scǎzut faţǎ de USD cu 7,51%, în timp ce petrolul s-a ieftinit cu doar 5,27% ; evident, dacǎ trendurile se menţin, vom asista la scumpirea accentuatǎ a carburanţilor. În acelaşi timp, deşi suntem o ţarǎ membrǎ UE, este foarte posibil ca investiţiile în instrumente financiare bazate pe USD sǎ creascǎ, stimulate fiind de încrederea în moneda americanǎ », a arǎtat Victor Safta.

Unii au citit și asta: