comunicate

Forţa Civică – Petiţia „Viitor european pentru România.”

Adrian Iurascu Forta Civica Calarasi

Adrian Iuraşcu – primvicepreşedinte FC, alături de susţinători din Călăraşi

Domnule Prim-ministru,
FORŢA CIVICĂ, partid politic parlamentar, prin membrii şi simpatizanţii săi, precum şi prin reprezentanţii în Parlamentul României, înaintează Guvernului – prin intermediul reprezentanţilor acestuia în teritoriu – petiţia „VIITOR EUROPEAN PENTRU ROMÂNIA” având drept subiect procesul de aderare a României la spaţiul Schengen, precum şi recentele pozitii adoptate de diferiţi oficiali ai statului român cu privire la acest proces.

EXPUNERE DE MOTIVE
România este o ţară europeană. Din punct de vedere geografic, cultural, istoric şi economic, destinul nostru a fost, este şi va fi parte din destinul european.
Aspiraţiile europene ale poporului nostru, posibilitatea ca acest popor să evolueze în acelaşi pas cu celelalte popoare ale Europei civilizate au fost puternic frânate datorită unei jumătăţi de secol petrecute de România sub apăsarea regimului comunist. Timp de 45 de ani, Cortina de Fier ne-a ţinut departe de împlinirea noastră firească, ne-a separat în mod artificial şi dureros de împlinirea destinului nostru firesc, de membru al marii familii europene.

Odată cu decembrie 1989 şi – ulterior – cu aderarea, în 2007, la UE, regăsirea destinului european, democratic al României a fost posibilă, iar dezideratele democraţiei reale, ale unui stat de drept puternic şi ale separaţiei puterilor în stat, ale unei justiţii independente şi ale liberei circulaţii a persoanelor au redevenit accesibile şi posibile pentru români.
Pregătirile pentru aderare şi asumarea întregului acquis comunitar (inclusiv acquis-ul Schengen, aşa cum este el cuprins în Acordul Schengen din 1985, în Convenţia de Implementare a Acordului Schengen din iunie 1990 şi în Tratatul de la Amsterdam, intrat în vigoare la 1 mai 1999) au însemnat asumarea de către România a tuturor responsabilităţilor de ordin tehnic şi politic pe care le presupune apartenenţa la Uniunea Europeană. Aceste responsabilităţi politice au fost evidente, mai ales în spiritul Tratatului de la Amsterdam, care instituie aşa-numitul „Spaţiu de libertate, securitate şi justiţie” şi care permite astfel statelor semnatare să condiţioneze de unele cerinţe, precum cele cuprinse în raportul MCV, aderarea la spaţiul Schengen.

În luna iunie 2011, România a obţinut votul final prin care Consiliul European şi Parlamentul European admiteau că au fost îndeplinite toate condiţiile tehnice pentru primirea în Schengen. Pentru a obţine acest lucru, România a cheltuit peste un miliard de euro pentru securizarea şi modernizarea frontierelor şi a echipamentelor folosite pentru a preveni traficul de persoane, imigraţia ilegală şi restul infracţiunilor transfrontaliere, precum şi pentru interconectarea sistemelor şi structurilor care ţin de Poliţie.
Intrată în Uniunea Europeană în anul 2007, România ar fi trebuit – în conformitate cu înţelegerea iniţială la nivelul UE şi Tratatului de la Maastricht, să fie primită în zona Schengen în luna martie 2011. Intrarea a fost amânată, datorită unor lacune în domeniul reformelor din justiţie şi din cauza corupţiei.

Începând cu vara lui 2011, poziţia unor ţări membre ale UE, precum Germania, Austria şi Finlanda, a devenit treptat favorabilă României şi Bulgariei. În iunie 2011, Parlamentul Uniunii Europene s-a pronunţat pentru intrarea României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen. Consiliul Ministerial al Uniunii nu a acceptat însă opinia Parlamentului European, motivându-şi refuzul pe baza nemulţumirilor exprimate de guvernele Olandei şi Finlandei faţă de absenţa de măsuri eficiente în domeniul anticorupţiei şi combaterii crimelor organizate în Bulgaria şi România.
În iarna anului 2012, un prim raport MCV pozitiv punea România într-o poziţie favorabilă şi anticipa admiterea ţării noastre în spaţiul Schengen începând cu toamna lui 2012, după un al doilea raport MCV pozitiv, în două etape: mai întâi deschiderea frontierelor aeriene şi maritime, apoi cele terestre.

În doar trei luni, din iunie până în septembrie, conflictele politice provocate de USL au pus sub semnul întrebării toate negocierile anterioare şi au generat incertitudine cu privire la statul de drept, independenţa justiţiei şi la intenţiile puterii USL cu privire la lupta împotriva corupţiei şi la viitorul democraţiei în România.
Precizăm că, pe parcursul întregii perioade menţionate, cetăţenii României, societatea civilă, şi-au manifestat în mod repetat şi vehement susţinerea pentru măsuri imediate care să conducă la consolidarea statului de drept şi a libertăţilor cetăţeneşti, la independenţa justiţiei şi la o combatere mai eficientă a corupţiei.

Astăzi, în apropierea Consiliului JAI, consiliu care ar trebui să readucă în discuţie subiectul aderării ţării noastre la spaţiul Schengen, aflăm – cu stupoare şi cu indignare – că acest proces nu mai este o prioritate pentru guvernul României! Înalţi oficiali ai statului român – premierul Victor Ponta, Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, Preşedintele Senatului – Crin Antonescu şi Ministrul Afacerilor Interne, Radu Stroe – se pronunţă cu detaşare şi superficialitate în legătură cu acest proces şi ne anunţă, pe noi şi pe oficialii europeni, că nu sunt dispuşi să ducă mai departe reformele legate de justiţie, de statul de drept şi de lupta împotriva corupţiei, în scopul accelerării aderării.
După eforturi politice şi diplomatice de durată, după investiţii în valoare de peste 1 miliard de euro, cetăţenilor României li se aduce la cunoştinţă că integrarea europeană profundă nu mai este obiectiv strategic pentru cei care conduc astăzi destinele ţării.

CERERILE NOASTRE
Considerăm actuala poziţie a guvernului USL şi reprezentanţilor săi drept o dovadă de incompetenţă şi de alterare voită a mandatului primit de la cetăţenii României, în urma procesului electoral din decembrie 2012.
Considerăm, de asemenea, că un stat de drept consolidat, o justiţie independentă, libertăţi cetăţeneşti garantate şi o politică hotărâta de combatere a corupţiei – în special în structurile statului român – sunt deziderate clare pentru toţi cetăţenii României. Ele nu sunt doar condiţionări externe şi facultative, venite din partea partenerilor externi, ci sunt componenţe intrinseci ale responsabilităţii pe care actuala guvernare şi-a asumat-o faţă de toţi românii.
Totodată, observăm o îndepărtare evidentă a actualei puteri de la direcţia împlinirii integrării europene a României şi de la poziţiile politice care definesc apartenenţa ţării noastre la familia ţărilor europene cu democraţii autentice, moderne.

În consecinţă, prin prezenta petiţie, cerem:
– Demisia imediată a Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, precum şi a prim-ministrului Victor Ponta, ambii autori ai unor declaraţii care se pun în contradicţie cu valorile europene la care România a aderat începând cu anul 2007;
– Definirea şi exprimarea publică, de către actualul guvern, a unei poziţii proeuropene, de finalizare a integrării României în UE, având drept OBIECTIVE PRIORITARE aderarea la spaţiul Schengen şi intrarea în zona EURO;
– Prezentarea, în cel mai scurt timp, de către guvernul României, a unui plan de măsuri drept obiective principale:
– Revocarea din funcţii cuprinse în structurile guvernamentale centrale a tuturor celor care se află în conflict cu legea sau în situaţii de incompatibilitate;
– Urgentarea, prin proceduri corecte şi agreate de Comisia Europeană, a numirilor în funcţie a procurorului general şi seful DNA;
– Protejarea instituţiilor juridice împotriva atacurilor frecvente venite din sfera politică.

cofetaria-calarasi-h
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

19 − seventeen =

To Top