Înțelegi relația emoțională pe care o ai cu mâncarea?

Pentru a-ți înțelege poftele și nevoile nutritive ale corpului, trebuie să cunoști mai întâi relația emoțională pe care o ai cu mâncarea.

Răspunde-ți la aceste 5 întrebări esențiale pentru a avea o alimentație sănătoasă și conștientă.
A mânca este una dintre nevoile de bază ce conturează existența viețuitoarelor, indiferent de specie. În timp ce animalele și plantele se hrănesc într-un mod intuitiv, oamenii sunt influențați de ce li se spune că ar trebui să mănânce. La început acest rol îl au părinții, iar, treptat, ei sunt înlocuiți de informațiile despre nutriție, ce vin din multe părți. Deseori, informațiile sunt contradictorii, iar alegerile alimentare devin tot mai frustrante.

Mulți aleg calea dietelor atunci când vor să ajungă la greutatea dorită sau la schimbarea stilului de alimentație. Totuși, studiile arată că 95% din diete ajung la eșec. De ce respectarea cu strictețe a unei diete nu oferă rezultate de durată? Răspunsul se află în fascinanta conexiune dintre minte și corp.

Ce înseamnă relație emoțională cu mâncarea?
Un factor esențial într-o nutriție potrivită nevoilor tale, este relația emoțională cu mâncarea. Ea se formează încă din burta mamei și tinde să rămână destul de stabilă în timpul vieții, dacă nu este adusă la lumină și adaptată vieții de adult.

Această relație este dată de felul în care te simți atunci când mănânci, ce emoții și gânduri îți influențează alegerile, precum și modul în care îți formezi un obicei alimentar.

La început, când te aflai în burta mamei, primeai alături de hrană și impulsuri emoționale generate de trăirile ei. Dacă ea a fost foarte stresată, copleșită sau a luat parte la evenimente traumatizante, cortizolul (hormonul stresului) a influențat activ dezvoltarea ta emoțională. Asta se poate traduce într-o toleranță scăzută la frustare pentru tine ca adult.

După naștere, ai început să explorezi viața prin propriile simțuri și mecanisme de reprezentare a realității, dar cadrul în care te desfășurai, precum și filtrele, erau “presetate” de normalul familiei tale.

Cum ai fost hrănit când erai mic?
Poate nu crezi “că mai ții minte” detalii din viața de bebeluș, dar, de fapt, mintea ta inconștientă nu uită experiențele tale. Cele care nu-ți mai folosesc în mod curent sunt trecute în “arhivă”. Dar așa cum rădăcinile unui copac nu sunt la suprafață, dar ele fac copacul ceea ce este, așa și aceste amintiri te influențează trecând aproape neobservate de conștiința ta. Cum a fost pentru mama ta această perioadă? În ce cadru aveau loc primele tale mese?

Când suntem mici și trăim emoții puternice, avem nevoie de părinți pentru a ne crea un spațiu în care emoțiile să poată fi identificate, exprimate și simțite.

Prin felul în care ei ne alinau suferința sau ne lăsau să savurăm bucuria, ei ne-au conturat tipul de atașament din viața de adult. De ce este important acest aspect pentru felul cum mâncăm?

În viața de adult, când apar problemele și nu ai suficiente mecanisme mature de coping este posibil să apelezi la unul foarte vechi, mâncatul emoțional.

Este util să privești înspre anii în care te-ai format, incluzând copilăria și adolescența, pentru că acolo se formează tendințele, cele mai vechi și mai puternice rădăcini. Din fericire, dorința psihicului de libertate, este atât de mare încât, dacă îi ascultăm vocea, putem să facem alegeri în acord cu noi înșine.

Care este relația dintre traume și obiceiurile alimentare?
Tulburările de alimentație sunt deseori metode de coping cu stresul și traumele. Evenimentele traumatice din copilărie pot fi mai mult sau mai puțin evidente, iar printre ele regăsim: suferința, violența, pierderea cuiva drag, bullying-ul, climatul familial perfecționist și altele.

Datorită lipsei de control și a stării de neputință la momentul traumatic, adultul poate încerca să compenseze prin a-și controla excesiv alimentația sau prin a nu-și trasa nicio limită. Totodată, pentru unii, normalitatea a fost conturată de situații traumatizante dese. Astfel, în viața lor de adult, caută să se expună la situații dureroase, în care să retrăiască acele suferințe. Din punct de vedere al alimentației, acești oameni dezvoltă tulburări precum anorexia, bulimia, binge-eating, orthorexia.

Citește mai mult: viataverdeviu.ro

Unii au citit și asta: