Educaţie

Jocul, componentă de bază în educația școlarului mic

 

A ne întreba de ce se joacă copilul, înseamnă a ne întrebăm de ce este copil. Copilăria serveşte pentru joc şi imitare” (Eduard Claparede)

Prof. inv. Primar Stanciu Alina Daniela. Copilăria este perioada celei mai intense dezvoltări fizice şi psihice a fiinţei umane, de aceea, intrarea în şcoală, frecventarea şi parcurgerea cu succes a sarcinilor impuse de obiectivele pedagogice ale cursului primar reprezintă momente hotărâtoare ale vieţii. Învăţarea de tip şcolar îşi are rădăcinile în formele de experienţă spontană ale vârstei preşcolare, care se îmbină când cu manipularea obiectelor, când cu jocul, când cu forme elementare de muncă. Se poate susţine că în jurul vârstei de şase ani, luată ca normă, se formează premisele trecerii de la activitatea de joc la cea de învăţare.

La prima vedere, jocul pare o activitate banală, ce este executată de către copii sau de tineri şi adulţi ce nu au treburi “serioase”. Totuşi, jocul este un moment deosebit de important în viaţa omului. El are rol formativ şi informativ pe tot parcursul dezvoltării individului, dar cu momente mai importante în anumite etape de dezvoltare ontogenetică. Din aceste motive, psihologia şi pedagogia studiază tipurile de jocuri ca momente importante în evoluţia omului, dar şi particularităţile psihice implicate şi solicitate de desfăşurarea unor astfel de activităţi.

  • JOCUL DIDACTIC FOLOSIT ÎN DEZVOLTAREA AUZULUI FONEMATIC ŞI ÎNSUŞIREA PRONUNŢIEI CORECTE

  • JOCURI PENTRU RECUNOAŞTEREA STRUCTURII SILABICE A CUVINTELOR

  • JOCURI PENTRU DEZVOLTAREA ATENŢIEI

  • JOCURI PENTRU ÎMBOGĂŢIREA ŞI ACTIVIZAREA VOCABULARULUI

  • JOCURI PENTRU PRECIZAREA SENSULUI UNOR ANTONIME, OMONIME, SINONIME ŞI PENTRU FOLOSIREA CORECTĂ A ACESTORA ÎN VORBIRE

  • JOCURI PENTRU ÎNSUŞIREA STRUCTURII GRAMATICALE A LIMBII ROMÂNE ŞI CONSOLIDAREA DEPRINDERILOR ORTOGRAFICE

MINI CULEGERE DE JOCURI DIDACTICE

Fabrica de poveşti

Obiective: dezvoltarea flexibilitǎţii gândirii,a imaginaţiei creatoare, îmbogǎţirea şi activarea vocabularului.

Sarcina didacticǎ: crearea unei poveşti pornind de la cuvinte date.

Desfǎşurarea jocului: Animatorul pregǎteşte o pǎlǎrie conţinând bucǎţele de hârtie pe care este scris câte un cuvânt (legat, mai mult sau mai puţin, de subiectul respectiv).

Unul dintre participanţi extrage un cuvânt la întâmplare şi începe fraza cu „a fost odatǎ…” şi utilizeazǎ cuvântul extras. Pe rând, fiecare dintre participanţi extrage un cuvânt şi completeazǎ povestea cu ajutorul câtorva fraze, folosind şi cuvântul extras. Ultimul participant încheie povestea cu “Morala” urmatǎ de o formulǎ care sǎ conţinǎ ultimul cuvânt extras din pǎlǎrie.

Jocul secretelor

Secretele pot determina crearea unor descrieri sau întâmplǎri care ar putea constitui dezvǎluirea acelui secret. Copiii sunt întotdeauna fascinaţi de secrete şi cautǎ sǎ le explice în felul lor, folosindu-şi imaginaţia.

Exemple:

Eu mǎ uit la o emisiune secretǎ la televizor. Nimeni nu ştie de ea în afarǎ de mine”. Care ar fi acea emisiune? Descrieţi-o!

Eu am o maşinuţǎ secretǎ pe care numai eu ştiu sǎ o conduc. Oare cum aratǎ aceastǎ maşinuţǎ?”.

Pisicuţa mea are un secret, pe care nu l-a spus nimǎnui. Oare care ar fi acest secret?”

Realizaţi o compunere cu titlul „Secrete” pornind de la urmǎtoarea introducere: „În faţa casei vǎd un câine şi o pisicǎ. Se privesc unul pe celǎlalt şi par mulţumiţi. Ca prin minune îi aud zicând: „- Îţi voi spune secretul meu dacǎ şi tu mi-l spui pe al tǎu…”

Cine ştie cuvinte noi?

Scop : activizarea vocabularului şi a cunoştinţelor elevilor, dezvoltarea memoriei şi capacităţii de selectare;

Se împart elevii în grupe, după bănci. Se împarte şi tabla cu cretă colorată.

Învăţătorul pronunţă un sunet corespunzător unei litere, cerând elevilor să se gândească şi să spună cuvinte care încep cu sunetul dat. Se cer mereu cuvinte noi, frumoase, alese.

Elevul care-l spune trebuie să şi îl explice – cu ajutorul învăţătorului – şi primeşte câte un punct pe tablă .

Câştigă rândul de bănci cu mai multe puncte.

Să compunem cuvinte!

Scop: recunoaşterea şi asocierea sunetelor cu literele învăţate, deprinderea de a forma cuvinte noi;

Material didactic: jetoane mari cu literele alfabetului scrise cu roşu şi albastru;

Se împart elevii în două echipe. O echipă va primi jetoanele scrise cu roşu, alta cele scrise cu albastru. Învăţătorul va spune un cuvânt. Elevii care au literele corespunzătoare sunetelor ce compun cuvântul, vor ieşi în faţa clasei şi se vor aşeza pe echipe, astfel încât să formeze cu literele de pe jetoanele de aceeaşi culoare cuvântul auzit.

Exemplu: – învăţătorul spune cuvântul „sat”

Vor ieşi copiii cu jetoanele: S A T

Echipa care formează corect cuvântul câştigă un punct. Jocul se reia cu formarea altor cuvinte. Căştigă echipa cu cele mai multe puncte.

Observaţii: nu se cer cuvinte care conţin aceeaşi literă de două sau mai multe ori.

Scrie cuvântul cu litera indicată !

Scop : dezvoltarea gândirii şi formarea deprinderii de a scrie corect ;

Învăţătorul scrie pe tablă diferite litere cu cretă colorată. Copiii vor scrie în caietele lor cuvinte care încep cu fiecare din literele scrise pe tablă. Se vor scrie litere mici şi mari, indicându-se copiilor să le folosească corect. Jocul se poate desfăşura şi sub formă de concurs pe rânduri de bănci. Exemplu: a –arc r – rac

r – rama c – casă

c – cana u – urs

t – tata N – Nina

s – sanie V – Viorel

e – elev d – dulap

m – măr F – Florin

b – balon p – penar

L – Laura o – om

Variantă : – se poate scrie pe tablă o singură literă . Copilul care va scrie corect cele mai multe cuvinte începând cu litera respectivă va fi câştigător .

Protagonistul sunt eu !

Obiective: dezvoltarea originalitǎţii şi a imaginaţiei creatoare, stimularea activitǎţii de cunoaştere şi autocunoaştere, dezvolatrea capacitǎţii de analizǎ şi sintezǎ.

Sarcina didacticǎ: actualizarea conţinuturilor unor bucǎţi literare.

Desfǎşurarea jocului: Elevii vor fi îndrumaţi sǎ creeze poveşti despre copiii de azi, despre ei inşişi, pornind de la o poveste aleasǎ de invǎţǎtor. Se va alege o întâmplare dintr-o poveste şi li se va spune copiilor sǎ povesteascǎ întâmplǎri asemǎnǎtoare cu cea aleasǎ, dar inspiratǎ din zilele noastre. Li se cere copiilor sǎ pǎstreze conflictul, atitudinea faţǎ de muncǎ şi oameni, situaţiile comice şi spiritul critic. Va câştiga elevul care va gǎsi cele mai întâmplǎrile din viaţa sa care sǎ se asemene cel mai mult cu întâmplarea din povestea relatatǎ.

Jocul cuvintelor

Scop: activizarea vocabularului, dezvoltarea rapidităţii în deprinderea de a scrie corect.

Învăţătorul cere elevilor ca, până la semnalul “Gata!” pe care îl va da, să scrie în caiete cuvinte cu sens opus.

Exemplu: mare – mic

frumos – urât

vesel – trist

tânăr – bătrân

După cinci minute învăţătorul întrerupe jocul şi verifică cine a scris mai multe asemenea perechi de cuvinte. Elevul care a scris cele mai multe, le citeşte, fiind declarat căştigător.

Schimbaţi litera (sau silaba)!

Scop: activizarea şi îmbogăţirea vocabularului, dezvoltarea capacităţii de selectare, a mobilităţii gândirii şi a expresivităţii limbajului;

Sarcina didactică: formarea de cuvinte cu sens prin schimbarea unei litere sau a unei silabe;

Material didactic: ilustraţii reprezentând diferite obiecte, animale, etc ( casă, ramă, pană, toc )

Jocul se poate desfăşura individual sau în colectiv. În cazul în care se desfăşoară individual, învăţătorul anunţă că fiecare elev are la dispoziţie două minute, după care cheamă primul concurent la tablă şi prezintă o ilustraţie. Elevul o priveşte, o denumeşte, scrie cuvântul pe tablă şi după aceea , prin schimbarea primei litere va căuta să formeze noi cuvinte cu sens, cu acelaşi număr de litere, pe care le va scrie unele sub altele. La semnalul conducătorului de joc, elevul se opreşte şi face aprecierea. Pentru activizarea tuturor elevilor pentru fiecare grup de 3 – 4 elevi care vor lucra la tablă, învăţătorul va alege o comisie formată din doi membri care va face aprecierea. Pentru fiecare cuvânt care respectă regula se acordă câte un punct. Vor fi evidenţiaţi elevii care au dat cel mai mare număr de exemple corecte.

Pentru complicare se va cere elevilor să formeze cuvinte noi prin schimbarea primei silabe, apoi a ultimei.

Când jocul se desfăşoară în colectiv, se dau copiilor foi de hârtie. Toţi vor scrie cuvântul de pe tablă, apoi timp de 2- 3 minute fiecare copil va scrie cuvinte formate conform regulei. La semnalul dat de învăţător, copiii vor înceta scrierea cuvintelor. Învăţătorul va cere primului copil să citească toate cuvintele găsite. Pe măsură ce va citi se va analiza dacă acel cuvânt este format conform cerinţei. Învăţătorul va cere copiilor care au scris acelaşi cuvânt să îl taie cu o linie. Când primul copil va termina de citit cuvintele scrise, alt copil le va citi pe cele rămase netăiate şi tot aşa până toţi copiii vor citi cuvintele scrise. Vor fi declaraţi câştigători acei copii care au rămas cu cuvinte netăiate.

Exemple: a) Cuvinte formate din 1 – 2 silabe prin schimbarea primei sau

ultimei litere sau silabe:

toc lan pană ramă cană

loc lac rană mamă casă

joc laţ cană lamă cară

foc leu şină temă cade

b) Cuvinte formate din 2-5 silabe prin menţinerea primei silabe:

coleg copac vioară secerătoare

cocoş colac viteză semănătoare

covor codaş violet seninătate

c) Cuvinte formate din 2-4 silabe cu menţinerea ultimei silabe:

mare doreşte pălărie

zare zâmbeşte frizerie

Cuvântul interzis

Scop: activizarea vocabularului , dezvoltarea atenţiei voluntare şi a imaginaţiei;

Sarcina didactică: formularea unor întrebări care cer răspuns cuvântul interzis;

Jocul se poate desfăşura în colectiv sau în perechi. Se cere elevilor ca la întrebările învăţătorului să răspundă în aşa fel încât un anumit cuvânt stabilit anterior să nu fie folosit, ci să se găsească alte formulări, care să constituie totuşi răspunsul la întrebarea pusă. Aceasta trebuie constituită în aşa fel încât să ceară în răspuns cuvântul interzis.

După ce clasa a fost organizată, se explică cum se va desfăşura jocul şi se arată că pentru fiecare răspuns au la dispoziţie un minut de gândire. Dacă se consideră necesar înainte de joc se va face o mică pregătire a elevilor dându-se 1-2 exemple de răspunsuri în care să nu fie inclus cuvântul interzis. Se dau elevilor exemple de întrebări care cer în răspuns un anumit cuvânt .

Cuvântul interzis „a doua”

Întrebare: – În ce clasă sunteţi voi ?

Răspuns: – Noi suntem în clasa care urmează după clasa I .

Întrebare: – În ce bancă stă elevul Ionescu ?

Răspuns: – Elevul Ionescu stă în banca din spatele elevului X .

Întrebare: – În ce clasă au fost anul trecut elevii din clasa a III-a ?

Răspuns: – Anul trecut elevii din clasa a III-a au fost în clasa în care

suntem noi acum .

Cuvântul interzis „primăvara”

Întrebare: – Când se topeşte zăpada ?

Răspuns: – Zăpada se topeşte în anotimpul cînd înfloresc ghioceii.

Întrebare: – Când înfloresc ghioceii?

Răspuns: – Când se topeşte zăpada.

Întrebare: – Despre ce anotimp se vorbeşte în această poezie?

Primăvară, primăvară,

Vino iar la noi în ţară!”

Răspuns: – Despre anotimpul care urmează după iarnă.

Întrebare: – Când vin păsările călătoare?

Răspuns: – Când încep să înflorească pomii.

Cuvântul interzis se poate schimba de 2-3 ori în cursul jocului. La sfârşitul jocului vor fi evidenţiaţi elevii care au formulat răspunsurile corect şi au dat dovadă de multă fantezie.

Cum se spune?

Scop: îmbogăţirea expresivităţii vorbirii şi activizarea vocabularului prin reproducerea orală sau scrisă a unor expresii.

Sarcina didactică: completarea unor expresii uzuale, cu cuvinte cu sens figurativ.

Pentru buna desfăşurare a jocului, conducătorul va pregăti din timp şi îşi va nota diferite expresii uzuale, în care, pentru a se reliefa mai pregnant semnificaţia şi pentru o mai bogată expresivitate a limbajului sunt folosite ca termeni de comparaţie cu sens figurativ.

Exemplu : Era . . . . . .ca racul . ( roşu )

Se făcuse . . . . . . ca varul . ( alb )

Era . . . . . . ca turta de ceară . ( galben )

. . . . . . ca plumbul . ( greu )

Se dau copiilor câte o foaie de hârtie. Se scriu exemplele pe tablă fără cuvintele din paranteuă şi se acoperă. Se explică elevilor sarcina didactică şi se completează una din propoziţii pentru exemplificare.

(A văzut negru în faţa ochilor.)

Se anunţă timpul acordat pentru formularea răspunsurilor (timpul va fi acordat în funcţie de numărul exemplelor de pe tablă, cca 3 minute pentru fiecare exemplu). După ce fiecare elev şi-a scis numele pe foaie, se descoperă exemplele şi jocul începe. Elevii vor copia exemplele de pe tablă şi vor completa spaţiile libere cu cuvinte potrivite. După expirarea timpului dat, se adună foile, se citesc de către învăţător sau de un elev şi se apreciază în colectiv. Pentru fiecare exemplu bine completat se acordă un punct, iar cele greşite sau necompletate nu se punctează. Vor fi evidenţiaţi elevii care au întrunit maximum de puncte.

Unde?

Scop: verificarea şi consolidarea deprinderilor de exprimare corectă, dezvoltarea atenţiei, a gândirii, a imaginaţiei.

Sarcina didactică: formularea de propoziţii cu folosirea corectă a prepoziţiilor: pe, în, la, sub, după, lângă, cu, între, peste, până, spre. Jocul se poate desfăşura pe două grupe formate din câte 10 – 12 elevi ( A şi B ). Pentru fiecare răspuns se acordă un minut. În exemplele date elevii nu au voie să repete prepoziţia.

Se scriu 6 prepoziţii pe tablă, după care învăţătorul cere unui elev din grupa B să spună un cuvânt care să denumească un obiect, aparat, animal etc. Cuvântul este preluat de membrii grupei A. Aceştia vor formula pe rând câte o propoziţie în care să se includă cuvântul dat şi unul din cuvintele scrise pe tablă. Pentru un răspuns bun se acordă grupei 1 punct, se scade unul dacă este greşit. Se continuă în acelaşi fel cu toţi componenţii grupei A, după care se totalizează punctele urmând la joc grupa B (după ce s-au inversat s-au imtrodus prepoziţii noi). O prepoziţie folosită de trei ori este ştearsă şi înlocuită cu alta. Va câştiga grupa care a realizat punctajul maxim.

Exemplu: grupa B a spus cuvântul “maşină”. Membrii grupei A vor putea formula propoziţii de tipul următor:

Maşina este în garaj.

O maşină se află pe stradă.

Merg cu maşina spre Cluj.

Patru maşini sunt trase lângă garaj.

A trecut cu maşina peste trambulină.

Stau în maşină până vii tu.

Cuvinte perechi

Scop: activizarea vocabularului, consolidarea cunoştinţelor despre sinonime, antonime .

Sarcina didactică: formarea perechilor de cuvinte cu sens asemănător, formarea perechilor de cuvinte cu sens opus.

Material didactic : jetoane cu cuvinte scrise.

Jetoanele se aşează pe bancă sau pe catedră şi vor fi solicitaţi elevii să facă perechi de cuvinte cu sens asemănător (opus). Vor câştiga elevii care au găsit cele mai multe perechi de cuvinte şi aşezate corect.

a) arbore – copac gri – cenuşiu ţară – patrie

prieten – amic steag – drapel orb – nevăzător

spune – zice filă – foaie avere – bogăţie

b) noapte – zi coboară – urcă mic – mare

alb – negru prieten – duşman pace – război

trist – vesel râde – plânge harnic – leneş

lumină – întuneric flămând – sătul rece – cald

Mic-mare!

1.Colorează găina cea mai mare cu galben!

2.Colorează balena cea mai mică cu albastru!

Nu te grăbi!”

Cel care conduce grupul de participanţi la joc anunţă:

Având de rezolvat o tema din carte, Pinnochio a uitat să pună la fiecare exerciţiu semnul operaţiei pe care a efectuat-o. Ajutaţi-l şi învăţaţi să nu vă grăbiţi ca el atunci când efectuaţi temele!

Analizaţi numerele ce compun fiecare exerciţiu şi scrieţi semnele plus (+) sau minus (-).”

6 O 2 = 8 3 O 4 = 7 5 O 3 = 3

3O 7 = 10 5 O 4 = 9 8 O 7 = 1

7 O 1 = 8 6 O 2 = 4 3 O 6 = 9

6 O 3 O 5 = 4 8 O 4 O 2 = 2

8 O 4 O 2 = 6 2 O 3 O 5 = 10

10 O 9 O 8 = 9 9 O 6 O 2 = 2

2 O 8 O 2 = 8

Florile matematicieni (7-8 ani)

Se urmăreşte însuşirea şi consolidare operaţiilor matematice de adunare şi scădere a numerelor naturale până la 100, fără trecere peste ordin.

Sarcina didactică: rezolvarea unor exerciţii de adunare şi scădere a numerelor naturale 0-100.

Material didactic: cercuri galbene în care sunt înscrise numere( 34, 78, etc.), petale pe care apar operaţii matematice ( 20+14; 11+23/ 42+36; 51+27 etc.)

Fiecare echipă alege un cerc pe care îl lipeşte pe o coală de carton. Membrii echipei aleg, pe rând, petalele în care rezultatul operaţiei este cel din cerc şi le lipesc pentru a obţine floarea.

Jocul poate fi complicat şi pentru nivelul claselor a II a şi a III a, cuprinzând şi operaţii de înmulţire şi împărţire.

cofetaria-calarasi-h
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

13 + 17 =

To Top