Fapt divers

Cum şi când pierd angajaţii din România vremea la birou

pierdut timpul birou

Companiile se confruntă din ce în ce mai mult cu probleme organizatorice care afectează bunul mers al activităţii. Un studiu efectuat de specialiştii în HR de la WorkTack, la care au participat reprezentanţi ai organizaţiilor care utilizează reţeaua de socializare internă şi task management worktack.com, a relevat o serie de obiceiuri neproductive ale angajaţilor.

Social media poate fi o piedică în calea productivităţii

Una dintre probleme constă în accesarea site-urilor de socializare (Facebook, LinkedIN etc) şi a altor site-uri care nu au vreo legătură cu activitatea de serviciu. Trăind în era comunicării şi a informaţiei şi având acces uşor la internet, fie pe laptop, telefon, tablete sau alte gadget-uri, angajaţii pur şi simplu ”uită” să lucreze şi preferă să se concentreze pe activităţi personale, în detrimentul celor profesionale. Un status nou pe Facebook, un Like, un Share, un Tweet nou, o fotografie pin-uită pe Pinterest sau reblogată pe Tumblr şi uite aşa timpul alocat activităţilor de lucru scade dramatic.

În medie, un angajat pierde în jur de 1,7 ore (dintr-un program de lucru de 8,5 ore) pe zi, pe internet, conform unui studiu al celor de la Salary.com, efectuat pe un eşantion de 2057 de respondenţi. Discuţiile cu prietenii sau membrii familiei, vizionarea filmuleţelor sau a diverselor fotografii care circulă online, cumpărăturile online, cititul presei şi jocurile sunt principalele distracţii la locul de muncă pentru mai mult de 40% din salariaţii care au acces la internet la locul de muncă.

Când le place angajaţilor cel mai mult să piardă vremea

Un detaliu important care a reieşit din studiul Salary a fost acela al zilelor în care se munceşte, în medie, cel mai puţin.

Doar 3% din respondenţi au ales marţea ca fiind ziua lor de lucru cu cele mai multe activităţi extra-job (ba mai mult, marţi, între orele 9.00-11.00 se lucrează cel mai intens, în medie, la orice companie). În ceea ce priveşte ziua preferată de angajaţi pentru activităţi ce nu au legătură cu obiectul jobului lor, vineri a fost selectată de 43% din totalul de respondenţi. Nu e nicio mirare că aceştia aleg ziua de dinainte de weekend pentru a o lăsa mai moale, la fel cum nu e de mirare că lunea este a doua în top, din totalul de cinci zile lucrătoare. Urmează zilele de miercuri, cu 9%, iar joi, cu 6%, este penultima în clasament.

Raportându-ne la orele în care angajaţii irosesc timpul, intervalul orar 15.00-17.00 este ales cu precădere de cei care se ocupă cu orice altceva decât cu activităţile pentru care sunt plătiţi. Astfel, 27% din participanţii la studiu au mărturisit că atunci caută cel mai mult să-şi ocupe timpul cu altceva decât cu munca efectivă.

Organizarea deficitară şi tradiţionalele pauze dese afectează procesul de muncă

Organizarea precară a salariaţilor este o altă problemă pe capul angajatorilor. Conform participanţilor la studiul WorkTack, fie sunt neglijate sau amânate nejustificat unele task-uri importante, fie sunt fuşărite sau realizate în grabă, din pricina timpului limitat. Cert e că managerii companiilor întâmpină reale dificultăţi când încearcă să îmbunătăţească organizarea activităţilor zilnice de lucru.

Întârzierile sunt şi ele la ordinea zilei. Practic, managerii s-au obişnuit ca angajaţii lor să se prezinte la lucru respectând ”regula” sfertului academic. În plus, obişnuita cafea de dimineaţă taie în jur de 30 de minute din timpul dedicat lucrului, iar dacă adăugăm în ecuaţie şi pauzele de ţigară, reiese că foarte mulţi salariaţi muncesc în jur de 90 de minute mai puţin, zilnic, decât ar trebui în mod normal. Iar vineri, de obicei, e ”zi scurtă”, aşadar programul se încheie deseori cu o oră mai repede.

”Toate aceste probleme pot fi remediate cu ajutorul unei unelte care să eficientizeze procesul de lucru şi să îmbunătăţească organizarea muncii la nivel intern, de companie. Socializarea e extrem de importantă pentru orice angajat, iar pentru ca aceasta să nu devină o problemă la nivel de companie, este în beneficiul tuturor dacă se realizează la nivel intern. Astfel, angajaţii unei societăţi sunt mai bine angrenaţi în realitatea de zi cu zi a companiei, lucrează mai eficient şi se apropie de ceilalţi colegi prin munca pe care o depun. Acesta e scenariul care convine tuturor directorilor de companie: angajaţi apropiaţi unii de ceilalţi, aflaţi în permanentă legătură şi excelent organizaţi”, a declarat Alex Ramadan, PR la WorkTack.

Angajaţii români muncesc, totuşi, foarte mult. Sau, cel puţin, petrec multe ore la locul de muncă, iar asta conform specialiştilor în domeniul resurselor umane. Institutul francez Coe-Rexecode a stabilit că România (cu 2099 ore) şi Grecia (cu 2010 ore) sunt cele două state membre ale Uniunii Europene unde numărul de ore lucrate de angajaţii cu normă întreagă a depăşit în 2013 pragul de 2000 de ore lucrate. Nu ni se spune şi cât de eficient s-a lucrat în tot acel timp. Cert este că o mai bună organizare a procesului de muncă ar scurta numărul de ore lucrate şi ar aduce rezultate mai bune la nivel instituţional.

WorkTack.com este prima reţea de socializare privată dezvoltată în România, dedicată companiilor de toate mărimile, indiferent de numărul de angajaţi. Fiind utilizată la nivel intern, aplicaţia vine în sprijinul organizaţiilor care caută să-şi îmbunătăţească activitatea şi totodată modul de abordare a acesteia.

cofetaria-calarasi-h
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

one × 5 =

To Top