infomuntenia.ro
După ce bulgarii au rezolvat problema reformei administrative şi a regionalizării încă din anul 2001, în România se face în continuare mare vâlvă pe seama acestor schimbări necesare. Unii doresc opt regiuni, alţii, în frunte cu autonomiştii secui din UDMR, 12, în timp ce mulţi, mai nostalgici, vor refacerea vechilor regiuni din perioada 1948-1965, după modelul impus de ocupaţia sovietică.
Deşi de această reformă administrativă depinde atragerea fondurilor europene în perioada 2014-2020 şi, implicit, dezvoltarea economică a României în următoarele decenii, trasarea noilor graniţe între regiuni a devenit o dilemă politică, redusă în ultimele zile la interese de grup şi chiar personale. Astfel, ungurii din UDMR nu vor ca Harghita, Covasna şi Mureşul să facă parte dintr-o regiune cu judeţe care au o majoritate covârşitor românească, precum Alba sau Braşov. În sud, în „miticime”, baronii locali, precum Nicuşor Constantinescu, preşedintele CJ Constanţa, nici nu vor să audă că fondurile babane ale regiunii Sud-Est vor fi învârtite pe degete la Brăila. În Argeş, baronii cu vechime Tudor Pendiuc şi Constantin Nicolescu nici nu vor să audă că, din 2014, lovelele vor fi împărţite, la nivel de regiune, la Călăraşi. Oricum, şi dacă varianta Călăraşi-capitală de regiune ar pica, Piteştiul ar avea şanse minime să devină reşedinţă, dat fiind că Ploieştiul are un lobby, la nivelul instituţiilor centrale, mult mai puternic decât orașul de pe Argeș.
Deşi nu sunt nici pe departe un fan al baronilor Pendiuc şi Nicolescu, ca cetăţean născut şi crescut în Argeş şi ca om care a mai răsfoit ceva manuale de economie şi de administraţie mi se pare o tâmpenie să pui capitala celei mai mari regiuni la periferia acesteia, la Călăraşi. De-a lungul istoriei, oraşul din Câmpia Română nu a avut mare importanţă în economia şi administraţia naţională. De altfel, există şi zicala „Călăraşi, Călăraşi, mai mult praf decât oraş!”. Ploieştiul, Târgoviştea sau Piteştiul, dată fiind istoria acestora, aşezarea şi importanţa economică ar fi mult mai potrivite pentru statutul de capitală de regiune.
Că ne place sau nu, România şi, în general, ţările latine pun foarte mare accent pe polarizarea administrativă. Cum de la Bucureşti se dă ora exactă în România, chiar dacă bănăţenii, oltenii şi ardelenii nu sunt încântaţi de acest lucru, la fel oraşele reşedinţă dau tonul dezvoltării judeţelor şi, de la anul, regiunilor. Acestea nu vor concentra doar puterea administrativă, ci şi pe cea economică. În aceste oraşe vor avea loc licitaţiile pentru marile lucrări, acolo se vor face sutele de încredinţări directe pe contractele mai mici, până şi presa din aceste capitale de regiune va fi mai prosperă decât cea din oraşele satelit. Firmele din capitalele de regiuni vor prospera, în detrimentul celor din alte zone ale regiunii. Acesta este marele dezavantaj pentru noi, argeşenii de rând, dacă Piteştiul nu va fi capitală de regiune.
Din păcate, jocurile sunt aproape făcute… Deşi aici se dau mari jupâni, nici Pendiuc, nici Nicolescu, ca să nu mai vorbim de parlamentarii argeşeni nu au mare cuvânt de spus la nivel naţional. Fără un lobby bine făcut, şansele ca Piteştiul să devină capitală de regiune sunt doar teoretice şi numai dacă vor fi create 10 sau 12 unităţi administrative. Vom trăi şi vom vedea care vor fi baronii de Călăraşi care se vor juca cu destinele noastre. Un lucru este cert: atât argeşenii de rând, cât şi baronii reprezentativi Pendiuc şi Nicolescu sunt supăraţi că judeţul nostru va fi condus de la Călăraşi, chiar dacă motivele sunt diferite. Este doar o problemă de timp până când judeţele vor fi desfiinţate cu totul, chiar dacă acum USL promite menţinerea lor, cu instituţii care vor preda din competenţe celor regionale.
Dan BADEA
Editor coordonator la ArgesPlus.ro